Big Data&Analytics — February 1, 2016 at 5:34 pm

Big Data ca provocare universal valabilă

by

istock_000020541258smallBig Data a devenit posibil odată cu explozia Internetului, aşa cum au devenit posibile multe alte concepte la modă astăzi. Big Data însă prezintă o anumită particularitate: nu este o modă ci o realitate care deja defineşte un univers existenţial curent al viitorului.

Iar acest lucru se întâmplă deoarece în cazul Big Data se combină aproape organic două lucruri: extinderea prezenţei online a indivizilor şi companiilor cu aversiunea naturală a fiinţei umane faţă de risc. Iar atunci când tehnologia permite minimizarea riscurilor, cine nu şi-ar dori să apeleze la ea, în special atunci când vorbim de afaceri, controlate de anumite cerinţe clare de profitabilitate?

Aplicaţii nelimitate

Aversiunea faţă de risc este unul din motivele de bază pentru care fenomenul Big Data s-a manifestat cu rol de pionierat în domeniile preponderent legate de manevrarea banilor. Includ aici băncile, firmele de tranzacţii financiare, dar şi entităţi precum cazinourile.
Ultimele au fost, de fapt, chiar clienţi-pionieri în sectorul comercial ai soluţiilor Big Data. Motivul este extrem de simplu: pentru orice cazino, a şti ce fel de jucători îţi intră în sala de joc reprezintă un element vital pentru desfăşurarea fără evenimente nedorite a activităţii. Asta în condiţiile în care apariţia unui astfel de eveniment înseamnă de cele mai multe ori daune colosale pentru o astfel de afacere.
Aproape inevitabil, experienţa benefică a utilizării Big Data a fost “adoptată” rapid de către bănci. Iar zona de aplicare a fost cea a creditelor acordate de către aceste instituţii, în special persoanelor fizice. Folosirea Big Data în mod curent şi de către băncile româneşti este un subiect de investigat în condiţiile în care costurile unor astfel de soluţii sunt destul de ridicate, iar dimensiunea pieţei locale suficient de mică pentru a genera ezitări serioase în luarea unor decizie de achiziţii tehnologice.
Istoric vorbind, Big Data a urmat traseul Internetului. Adică acela al transformării unei aplicaţii guvernamentale într-o aplicaţie explozivă civilă. Motiv pentru care unul din domeniile fundamentale de aplicare a conceptului a fost şi va rămâne cercetarea, sub toate formele ei. De la prognozele meteo la hărţile demografice, toată zona de cercetare, îndeosebi cea aplicată, este de aşteptat să folosească din ce în ce mai intens Big Data.
Şi deoarece am ajuns la cercetare, nu putem trece la un alt domeniu de aplicare a conceptului fără a menţiona zona guvernamentală. O zonă cu multe arii secrete, aşa cum au demonstrat-o recentele scandaluri din Statele Unite şi Marea Britanie legate de interceptarea şi manevrarea datelor personale ale indivizilor. Este de aşteptat ca folosirea Big Data în această zonă, demnă mai degrabă de ideea de Big Brother, să devină din ce în ce mai extinsă şi mai rafinată. Declaraţia preşedintelui american Obama, care spunea că nu poate exista securitate personală în proporţie de sută la sută în condiţiile păstrării unei independenţe personale de sută la sută, vorbeşte de la sine despre perspectivele viitorului.
Ajungem astfel la un alt domeniu vital pentru conceptul Big Data: comerţul. Un domeniu în care sunt prezenţi actori de cele mai diverse dimensiuni, de la marile lanţuri de magazine, până la mici comercianţi de produse de nişă. Indiferent de dimensiunea unei astfel de entităţi, însă, unul din punctele comune care le leagă destinele este cel al nevoii de cunoaştere cât mai bună a potenţialului client pentru a-şi putea maximiza eforturile de creştere a profitabilităţii afacerii.
Desigur, Big Data nu este o soluţie pe care să o achiziţioneze oricine. Iar sectorul de comerţ, la nivel mondial, nu doar în România, este alcătuit preponderent din entităţi de dimensiuni mici şi foarte mici. Ei bine, aşa cum explica directorul general IBM România chiar în paginile acestei reviste, există o soluţie şi pentru astfel de situaţii. Iar soluţia se numeşte cloud computing. Adică un Big Data închiriat, cu potenţial de exploatare cu adevărat universal.
În mod evident, domeniile de mai sus nu sunt singurele care profită şi vor profita intens de pe urma Big Data. Deocamdată însă, ele sunt cele mai relevante şi cele care culeg cel mai rapid fructele folosirii unor astfel de soluţii tehnologice. Spun deocamdată deoarece, iată, la orizont a apărut deja un nou concept cu un rol greu de anticipat în privinţa evoluţiilor viitoare ale societăţii umane: Internet of Things.

Maşinile dominante
Nu cu mulţi ani în urmă, compania Cisco estima că până în 2015, numărul de dispozitive automate conectate în reţea va atinge 50 de miliarde. La acea vreme se vorbea despre fenomenul M2M ca fiind reţeaua viitorului, o reţea în care maşinile vor juca un rol extrem de important.
Nu am ajuns încă la sfârşitul lui 2013 şi situaţia a evoluat aproape dramatic. Conceptul M2M a devenit deja desuet şi a fost înlocuit de termenul Internet of Things, iar în unele exprimări de IoE, sau Internet of Everything. Un alt nume mare al universului IT, anume HP, estimează, de pildă, că până în anul 2020, vor exista aproape un trilion (o mie de miliarde) de dispozitive automate, sau senzori, care vor trimite date peste Internet. Maşinile, clădirile, automatele de vânzare produse şi dispozitivele automate de supraveghere a stării de sănătate a persoanei vor ajunge în scurtă vreme să raporteze permanent starea lor altor dispozitive automate de preluare.
Ce înseamnă asta? O creştere fără precedent (estimată de unii analişti la cinci mii la sută!!) a volumelor de date care vor avea nevoie de depozitare, analizare şi evaluare. Adică o creştere explozivă a fenomenului Big Data. Iar creşterea acestui concept de Internet of Things va însemna apariţia de imense beneficii potenţiale pentru societate în ansamblul ei şi de oportunităţi de afaceri pentru cei capabili şi dispuşi să profite de pe urma lui.
Cine sunt actualmente principalii promotori ai unui astfel de fenomen? Evident, operatorii de comunicaţii mobile. Conform mai multor estimări ale analiştilor, operatorii de telefonie mobilă investesc deja milioane de dolari în tehnologii de reţele mobile care vor transforma foarte rapid Internet of Things în realitate cotidiană. Spectrul profiturilor uriaşe de încasat depăşeşte deja orice reticenţe privitoare la astfel de investiţii din punct de vedere al cheltuielilor cu spectrul radio folosit sau al nevoii de asigurare a securităţii.
Căci toate cele de mai sus sunt bune şi frumoase, dar, deocamdată, ţin relativ puţin cont de o altă realitate dură: aceea a asigurării securităţii. Mai exact, a asigurării protecţiei în faţa intruziunii nedorite în fluxurile de date.
Nimeni nu se poate lăuda, deocamdată, cu posesia unei soluţii concrete pentru rezolvarea acestei ameninţări permanente care marchează toate fenomenele IT, în special pe cele dezvoltate în era digitală. Este şi motivul pentru care o temă precum Cybersecurity a ajuns, iată, să ţină capul de afiş al celor mai multe evenimente desfăşurate în universul IT din întreaga lume.
Mai mult decât atât, nimeni nu poate estima măcar un orizont de timp de apariţie a unor astfel de soluţii. Este şi motivul pentru care, deocamdată cel puţin, protecţia rămâne o chestiune aflată în special la îndemâna indivizilor. Toate cele de mai sus reprezintă, în opinia mea cel puţin, suficiente motive ca fiecare să se gândească de două ori înainte de a trece la acţiune la ce anume mai postează pe peretele personal din Facebook sau la ce nou model de telefon inteligent îşi cumpără.

 de Bogdan Marchidanu