Un recent raport întocmit de către Centrul pentru Finanţări Alternative aparţinând Judge Business School din cadrul Universităţii Cambridge, şi care poate fi accesat la adresawww.jbs.cam.ac.uk/ccaf/movingmainstream , mi-a atras în mod deosebit atenţia. În esenţă, raportul emis de această nouă organizaţie britanică spune că piaţa europeană a finanţărilor alternative ar putea depăşi 7 miliarde euro în 2015, după ce a crescut anul trecut cu 144%, până la 2,957 miliarde euro.
Ce înseamnă aceste finanţări alternative, desfăşurate în special pe platforme online? În mod esenţial, înseamnă proceduri de crowdfunding bazate pe emitere de valori mobiliare, la care se adaugă împrumuturile de afaceri şi de consum între indivizi. Ei bine, conform studiului centrului mai sus menţionat, aceste finanţări au devenit o sursă vitală şi des utilizată de finanţări esenţiale pentru IMM-uri, start-up-uri şi multe alte afaceri de pe cuprinsul Europei, după ce ele au început să ajungă spre o zonă mainstream de finanţare alternativă în Marea Britanie.
Conform raportului, în anul 2014, circa 201 milioane euro, în finanţări timpurii, de creştere şi de capital de lucru, au fost furnizate IMM-urilor şi start-up-urilor europene prin intermediul platformelor de finanţare alternativă. Volumul finanţărilor alternative online pentru afaceri a crescut constant cu un procent anual de circa 75%, iar numărul estimat de start-up-uri şi IMM-uri astfel finanţate a crescut într-un ritm şi mai accelerat – 133% în ultimii trei ani, ajungând la circa 5.801 IMM-uri sau start-up-uri în anul 2014.
Marea Britanie este de departe cea mai mare ţară europeană pentru finanţările alternative, volumul acestor finanţări atingând 2,34 miliarde euro (1,78 miliarde lire sterline) în 2014. Ea este urmată de Franţa, cu finanţări de 154 milioane euro, Germania, cu finanţări de 140 milioane euro, Suedia, 107 milioane euro, Olanda, 78 milioane euro, şi Spania, 62 milioane euro. Finanţările alternative în Europa, excluzând Marea Britanie, au crescut de la 338 milioane euro în 2013 la 620 milioane euro în 2014, şi au înregistrat o creştere medie de 115% în ultimii trei ani. Împrumuturile pentru afaceri între indivizi reprezintă cel mai mare segment al pieţei, cu un volum de 275 milioane euro în 2014, fiind urmate de procedura de crowdfunding bazată pe recompense, evaluată la 120 milioane euro, împrumuturile de consum între indivizi, cu 93 milioane euro, şi procedura de crowdfunding bazată pe emitere de valori mobiliare, cu 83 milioane euro.
Deocamdată România şi alte ţări din Estul Europei nu sunt incluse în raport. Nici n-ar avea de ce, având în vedere că piaţa locală este în stadiu infantil, aşa cum sussemnatul scria în toamna anului trecut chiar pe această platformă media. Spuneam atunci, şi continui să susţin asta, că astfel de finanţări alternative ar putea constitui o soluţie reală de salvare pentru mediul de afaceri românesc.
Asta mai ales în condiţiile în care alte rapoarte, elaborate de firme mari de cercetare a pieţei, anunţă că sectorul bancar european este din ce în ce mai pesimist cu privire la atingerea obiectivelor de profitabilitate pentru acest an şi pentru viitorul imediat. Asta înseamnă din nou reduceri de personal, dat fiind faptul că, în cazul băncilor, costurile cu personalul reprezintă peste 50% din totalul costurilor. Însă mai înseamnă ceva. Mai înseamnă că nici în viitorul previzibil aceste instituţii financiare nu vor fi dispuse să-şi asume riscuri mai mari legate de creditare. Menţinerea volumelor de creditare la cote joase va continua să însemne prelungiri de suferinţe pentru mediul de afaceri. O situaţie ideală pentru ca metodele alternative de finanţare să ducă la o adevărată revoluţie pe piaţă.
de Bogdan Marchidanu
