Expert IT — February 13, 2016 at 11:37 am

Cu ochii pe datacenter

by

dsc_8457Acum ceva ani, în luna august, stăteam chircit pe o cutie de carton, cu laptop-ul în brațe, căciula în cap și extrem de zgribulit, încercând să termin cât mai repede migrarea unui datacenter pe o nouă infrastructură de comunicații.
Combinația dintre poziție, viforul instalațiilor de AC și stress-ul de a nu provoca vreo întrerupere nedorită, au condus la o săptămână neîntreruptă de sughițuri.

de Alexandru Gaiu, PreSales Engineer la Allied Telesis

Ce vreau să spun cu asta este că interioul unui datacenter nu este prietenos cu oamenii. E frig, curent, zgomot, și dacă într-adevăr ai ceva de lucru și nu doar vizitezi, e și destul de mult stres. Chiar în momentul ăsta privesc la una dintre fotografiile de pe site-ul nostru, cu două persoane aflate într-un datacenter, zâmbitori purtând o conversație lângă un terminal monitor, purtând cămăși absolut impecabile…frumos marketing.

De ce trebui totuși datacenter-ul să fie un mediu atât de ostil totuși? El are de făcut două lucruri, și nici unul dintre acestea nu are ceva de a face cu a fi user-friendly:
– să fie capabil să mute date dintr-un loc în altul, multe date, foarte multe date
– la fel de important, să funcționeze. Știu că sună ciudat, dar un datacenter nu are voie să fie offline, altfel scopul existenței sale dispare.

Dat fiind că aria de specialitate sunt în general rețelele, în cele ce urmează voi discuta despre cum afectează aceste două funcții rețeaua dintr-un centru de date.

Pentru a reuși să transmitem o cantitate mare de date, e nevoie bineînțeles de lățime de bandă, ceea ce se traduce prin porturi de viteză mare. Aici e relativ ușor, nu ducem lipsă de ele, porturile Gigabit sunt comune, cele 10Giga abia dacă mai produc o ridicare de sprâncene, iar porturile de 40G au ajuns să nu mai fie privite ca un OZN.

A doua fațetă a capacității este numărul porturilor pe care le putem avea, și aici apare dimensiunea fizică. Câte porturi putem îngrămădi într-un spațiu cât mai mic? Și aici am ajuns să fim destul de eficienți, reușim să îngrămădim 64 porturi 10G într-un singur U la switch-ul cu probabil cel mai neinspirat nume din istorie, DC2552XS/L3.

atiMergem mai departe, consumul de energie e important și el. Dat fiind că îngrămădim multe echipamente într-un singur loc, consumul începe să devină important. Dacă într-o casă poți învăța din experiență că nu poți porni cuptorul și plita în același timp, într-un datacenter nu se poate pune problema așa, drept pentru care sursele mai eficiente reprezintă un avantaj al oricărui echipament, pentru că astfel poți reuși să ai o densitate mai bună de porturi și o capacitate mai mare în final.

Lățimea de bandă mai are un aspect, latența. Datele pot ajunge repede la destinație, dar dacă am putea să mai scurtăm puțin timpul dintre plecarea și sosirea pachetelor. Acest lucru îl putem obține prin schimbarea modului în care operează un switch de datacenter. Echipamentele din ziua de azi folosesc o metodă de forwarding numită store and forward. Aceasta pune accent pe siguranța transmisiei mai mult decât pe viteză și vine dintr-o epocă a rețelisticii în care mediile de transmisie nu erau de încredere. Dat fiind că vrem viteză, putem apela la o tehnică mult mai veche, una axată pe viteza în detrimentul siguranței, tehnică numită cut trough. Cu ajutorul ei reușim să coborâm sub bariera de o microsecundă atunci când vine vorba de latență.

Partea a doua, cea referitoare la reziliență este chiar mai complicată decât prima, iar redundanța joacă un rol foarte important:
– la nivel hardware, sursele de alimentare sunt minim două pentru orice echipament, fără nici un fel de discuție;
– Când vine vorba de echipamentele amplasate în zonele de agregare, protocoalele care asigură redundanța nu sunt uneori suficient de rapide, astfel încât se apelează la tehnologii de stacking sau folosirea de procesoare multiple;
– Atât de multa electronică înghesuită într-un spațiu mic va produce căldură, atât de multă încât aceasta devine un inamic redutabil. Evacuarea ei devine un lucru extrem de important, și nu doar din echipament ci chiar și din camera în care funcționeaza echipamentul. Chiar dacă asta pare a fi treaba altcuiva, aparatele dau și ele o însemnată mână de ajutor, evacuând-o fie în față, fie în spate și toate în aceeași direcție. În acest scop se folosesc echipamente cu ventilație față-spate și eventual echipamente al căror flux de aer poate fi schimbat într-un fel sau altul.
– Suportul pentru redundanță trebuie să existe bineînțeles și la nivel software, astfel încât să putem convinge două switch-uri să se “ajute”unul pe celălalt. Există abordări aici care spun că nu e nevoie de inteligență la nivelul infrastructurii, cea din cadrul sistemelor de operare fiind suficientă. Probabil că gândirea mea este subiectivă, dar timpul de reacție la nivelul infrastructurii poate fi mai bun, acolo sunt echipamente specializate ce nu fac altceva și în nici un caz în ultimul rând, funcționalitatea lor nu este afectată de un patch făcut unui sistem de operare sau un virus ce reușește să-și facă loc până într-un server.
– Managementul. Da, nu e o glumă, managementul cât mai simplu și eficace este extrem de important pentru echipamentele ce ajung aici. În ciuda faptului că în acest mediu lucrează în general oameni bine pregătiți, posibilitatea de a greși există întotdeauna și este cu atât mai mare cu cât există și o presiune. Mai rău este că o greșeală făcută în momentul reconfigurării la nivelul infrastructurii are de obicei efecte destul de grave și extrem de vizibile. Cu alte cuvinte, nu ai nevoie de ajutor și din partea echipametului, care are un mecanism de configurare mai complex decât e nevoie.
– Dacă totuși se întâmplă, ar fi ideal ca timpul necesar remedierii să fie cât mai scurt cu putință. Aici trebuie să menționez iarăși AMF-ul, care permite conexiunea la un echipament distant atâta timp cât încă există o legătură fizică până la acel dispozitiv, are întotdeauna back-up-urile la zi și poate recupera automat un aparat, ceea ce în situații de criză este de neprețuit.

ATelesis_red+blkAcestea fiind spuse, ca întotdeauna, pentru orice informații suplimentare referitoare la echipamentele Allied Telesis și la soluțiile în care pot fi folosite, vă așteptăm să ne scrieți la romania@alliedtelesis.com sau sa ne vizitați pe www.alliedtelesis.com.