Esential — July 1, 2017 at 6:03 am

Cloud privat 2.0

by

Cloud-2.0Cu câţiva ani în urmă, marii furnizori de cloud afirmau că singurul cloud de luat în considerare era cel privat, fiind citate în acest sens performanţele şi chestiunile de securitate ca motive de a nu se recurge la un cloud public. În ciuda acestor lucruri, ofertele de cloud public de la Amazon, Microsoft sau Google au început să devină tot mai populare în rândul companiilor, în vreme ce diverse tehnologii de cloud privat s-au uscat ca o plantă expusă prea mult la căldură.

Problema cloud-ului privat a fost aceea că mulţi furnizori nu s-au luptat pentru găsirea unei platforme standardizate care să interopereze cu alte cloud-uri publice şi private. HP, Dell, IBM şi alţi furnizori au oferit mereu propriile versiuni de cloud unei audienţe din ce în ce mai surde. Cele mai multe organizaţii nu dispun de un număr suficient de aplicaţii potrivite pentru a face un cloud privat să funcţioneze eficient, în vreme ce un cloud public poate rula de la zeci de mii la milioane de fluxuri de lucru într-un mediu cu resurse împărţite. Un alt factor a fost acela că prea puţine aplicaţii sunt optimizate cloud. Simpla aruncare a unei aplicaţii SAP sau Oracle pe o platformă capabilă de cloud nu înseamnă că aplicaţia respectivă a devenit cloud.

Analiştii spun, însă, că lucrurile se schimbă treptat chiar sub ochii noştri. De pildă, mulţi furnizori de cloud încep acum să ia în considerare tot mai atent soluţia OpenStack de interoperabilitate. În acelaşi timp, adopţia DevOps începe să translateze organizaţiile de la abordarea de tip monolitic a aplicaţiilor către o abordare mai generoasă, bazată pe microservicii în jurul unor tehnologii de tip container precum Docker.

Astfel de abordări alimentează nevoia pentru platforme extrem de dinamice, unde containerele să poată fi rapid provizionate conform resurselor alocate. O astfel de nevoie reprezintă deja o direcţie importantă de acţiune pentru furnizorii de tehnologie, care în ultimul an şi-au schimbat radical discursul şi acceptă ideea că viitorul va aparţine cooperării pentru definirea de standarde de interoperabilitate. Cei care vor avea de câştigat, până la urmă, din toate acestea vor fi clienţii finali, deoarece creşterea paletei de opţiuni de alegere poate duce la canibalizare de branduri, dar dacă aşa ceva înseamnă creşteri de venituri, un astfel de sacrificiu devine acceptabil într-o lume unde banii sunt tot mai scumpi.