IIoT este acronimul “descoperit” de piaţă la definirea celui mai important segment de aplicare IoT: segmentul industrial. Denumit şi Industry 4.0 sau “Internet Industrial”, IIoT poate fi definit ca reprezentând “ansamblul de maşini, computere şi oameni care permite operaţiuni industriale complexe prin folosirea instrumentelor avansate de analiză date în scop de obţinere a unor rezultate cu caracter transformaţional pentru afaceri” şi este parte dintr-o abordare integrată în cadrul căreia datele înseamnă un activ cheie al firmei şi instrumentele de analiză avansate o necesitate. Conform firmelor de analiză piaţă, există cel puţin trei sectoare industriale care vor investi cel mai mult în IoT până în 2020 şi dincolo de acest orizont, şi acestea sunt producţia, logistica şi transporturile, energia şi utilitățile.
Zona de producţie înseamnă, de departe, cea mai mare piaţă actuală pentru IoT. Totodată, este cel mai mare sector din perspectiva cheltuielilor cu IoT, asta însemnând cheltuieli software, hardware, de conectivitate şi cu serviciile aferente. Doar în 2016, operaţiunile de producţie au însemnat peste 102 miliarde USD cheltuieli cu IoT dintr-un total al cheltuielilor IoT în industrie de 178 miliarde USD.
Alte două instanţe de folosire IoT cu importanţă în zona de producţie din perspectiva cheltuielilor sunt managementul activelor şi mentenanţa mijloacelor de producţie, precum şi serviciile dedicate pe teren. Operaţiunile de producţie, principala instanţă de utilizare IoT în zona de producţie, au reprezentat, conform statisticilor, 57 la sută din cheltuielile IoT totale în cadrul sectorului.
Transporturile reprezintă a doua piaţă ca mărime din perspectiva cheltuielilor IoT. Firmele de transport şi logistică încearcă pe această cale să urce mai sus pe scara valorii de afaceri prin comunicaţii avansate şi sisteme de monitorizare activate de IoT.
Conform IDC, piaţa de profil a atins un nivel al cheltuielilor IoT de 78 miliarde USD în 2017 şi continuă să crească rapid, la fel ca în cazul sectorului de producţie. Aici principala instanţă de folosire IoT este monitorizarea transporturilor de mărfuri, subsector în care cheltuielile IoT au atins un total de aproape 60 miliarde USD, şi care va rămâne un motor esenţial de dezvoltare a pieţei până în anul 2020.
O privire aruncată asupra evoluţiei globale IIoT în transporturi şi logistică arată creşterea importanţei lanţurilor digitale de aprovizionare-desfacere şi a logisticii conectate, zone care înseamnă, simultan, provocări majore şi pentru sectorul de producţie. De ce? Conform analiştilor, mulţi jucători din aceste industrii nu dispun încă de o strategie digitală şi se văd nevoiţi să urgenteze eforturile de transformare digitală. Există studii în acest sens care afirmă că circa 20% din costurile de transformare digitală în cadrul transporturilor şi logisticii vor fi alocate proceselor de transformare a lanţurilor de aprovizionare-desfacere. În mod cert IoT va juca un rol major aici.
Situaţia de mai sus este valabilă şi pentru cele patru elemente fundamentale ale unui sistem de logistică interconectat, aşa cum este el definit de experţi: securitate IT, sisteme de comunicaţii, sisteme de monitorizare lanţuri de aprovizionare-desfacere şi monitorizare – urmărire parcuri de vehicole. Alături de cloud şi instrumentele de analiză date, IIoT devine în aceste zone un motor al peisajului logisticii interconectate. În mod similar, managementul inteligent al lanţurilor de aprovizionare (deja botezat Logistics 4.0) devine tot mai mult o zonă intensivă de implementare pentru IoT, unde tendinţa este de accentuare a deciziilor semi-autonome.
Al treilea sector industrial major, definit de oil and gas, reţelele de distribuţie inteligente şi utilităţi, înseamnă şi el un segment actual important al pieţei globale Industrial Internet of Things. Conform aceleiaşi firmă de analiză, IDC, utilităţile reprezintă, ele singure, a treia piaţă ca importanţă în contextul cheltuielilor IoT, atingând un total de 69 miliarde USD la finele lui 2016. Pe această piaţă începe să devină vedetă a investiţiilor o subzonă care poate beneficia clar de pe urma IoT: reţelele inteligente de distribuţie pentru energie electrică şi gaz. Acestea au reprezentat nu mai puţin de 57 miliarde USD în investiţii IoT la finele anului 2016.
IIoT joacă un rol cheie în cadrul transformării digitale de ansamblu către lanţuri digitale de aprovizionare –desfacere şi al componentelor lanţurilor de valoare ale unor astfel de ecosisteme enorme, care includ, evident, aspecte legate de comerţul cu amănuntul şi relaţiile cu consumatorii finali. Însă din perspectivă pură a Internetului Industrial, reţelele inteligente de distribuţie vor deveni elementele cheie ale lanţurilor de aprovizionare-transmisie-desfacere. Alte elemente de luat în considerare sunt eficienţa uzinelor de producţie energie, mentenanţa acestora şi fructificarea oportunităţilor oferite de exploatarea volumelor imense de date acumulate din reţelele inteligente şi din operaţiunile şi serviciile activate de IoT.
În mod evident, zonele de aplicare IIoT nu se opresc la cele trei menţionate mai sus. Analiştii identifică cel puţin alte două zone, mentenanţa şi serviciile, ca fiind două zone cheie în toate industriile supuse Internetului Industrial.
Mentenanţa predictivă, serviciile bazate pe date şi posibilităţile de gestiune la distanţă, de la controlul la optimizarea operaţiilor, se regăsesc şi în multe alte instanţe de folosire IIoT din industrii precum sănătatea (aici vorbind de monitorizarea de la distanţă a stării de sănătate a pacienţilor, de mentenanţa de la distanţă a echipamentelor, şi aşa mai departe), domeniul aviatic, robotica, mineritul, exploatarea metalelor şi altele. Incluse într-un econtext extrem de larg, aceste “altele” ca zone de aplicare IIoT pot însemna instanţe de utilizare din domenii precum agricultura şi oraşele inteligente.
Citiți și:
IIoT, soluția pentru transformarea digitală a companiilor din industrie
Noi concepte bazate pe cloud și IoT conduc dezvoltarea rapidă către Industrie 4.0
Transformarea digitală în industrie generează un potenţial imens
