Analiza — August 6, 2018 at 9:28 am

Inerţia dinaintea opririi inimii

by

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a ţinut cu câteva zile în urmă o conferinţă de presă cu un subiect extrem de tulburător pentru tot ceea ce înseamnă mediu de afaceri din România. Poza prezentată seamănă, practic, cu imaginea unui organism care continuă să se mişte din inerţie, tot mai gâfâit, însă este pe punctul de a ajunge în stop cardiac.

De ce? Potrivit datelor oficiale ale Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), în perioada 1.01-30.06.2018 numărul de firme noi înființate a fost de 71.473,  cu 9.81% mai mic față de aceeași perioadă a anului 2017. Raportat la aceeași perioadă, în anul 2017, numărul firmelor nou înființate s-a aflat pe un trend ascendent, ajungând la 79.251 şi astfel  crescând cu 31,23% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2016. Cu alte cuvinte, în primele 6 luni ale anului 2018 au fost înființate cu 7.778 mai puține firme decât în aceeași perioadă a anului 2017.

Conform CNIPMMR, analizând statistica pe numărul de firme înregistrate în fiecare lună, 2017 versus 2018, se poate observa faptul că în lunile martie, aprilie, mai și iunie ale anului 2018, numărul de noi firme înregistrare a scăzut cu până la aproximativ 5000 de noi firme. Iar județele care au înregistrat cel mai ridicat număr de noi firme înființate au fost atât în anul 2017, cât și în anul 2018, doar trei la număr: București, Cluj și Timiş.

Explicaţiile oferite de analiştii CNIPMMR sunt şi ele suficient de complexe pentru a portretiza o imagine deloc fericită. Cauzele care au dus la o diferență ridicată a numărului de înregistrări în primele 6 luni ale anului 2018 comparativ cu anul 2017, au fost diverse, cea mai importantă fiind instabilitatea accentuată a legislației fiscale înregistrată în primul trimestru al anului 2018, precum și volumul imens de acte normative adoptate (în primele 6 luni ale anului 2018, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 1210 acte normative, peste 45% din legile și ordonanțele adoptate afectând direct şi semnificativ întreprinderile, inclusiv IMM-urile – legislația fiscală, declarațiile și contribuțiile obligatorii, etc.).

Volumul modificărilor Codului fiscal din primul trimestru al anului 2018 a fost cu 173% mai mare decât în primul trimestru al anului 2017 (69 articole modificate/completate în trimestrul I 2017 versus 120 articole modificate/completate în trimestrul I 2018), în condițiile în care anul trecut s-a înregistrat un record de modificări legislative fiscale (s-au modificat/completat 290 de articole din Codul fiscal).

În primele 90 de zile din 2018, mediul de afaceri a fost obligat să implementeze 217 noi reglementări care modifică/completează Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, 97 chiar din prima zi a anului și alte 120 adoptate la distanțe foarte mici de timp, la care s-au adăugat modificări importante ale Codului de procedură fiscală şi a legislaţiei privind contribuţiile obligatorii.

Modificările legislaţiei fiscale au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor, printre care se numără creșterea birocrației pentru toți contribuabilii și toți angajatorii, efort semnificativ de implementare a reformelor legislative, creșterea cheltuielilor de personal, dificultăți importante de implementare datorate timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare, creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice, probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export.

Luând în considerare toate cele de mai sus, avertismentul CNIPMMR este cât se poate de clar. Încrederea în sistemul fiscal este o condiție esențială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanți factori care influențează deciziile de investiții, cu efecte directe asupra creştereii numărului de IMM-uri și a locurilor de muncă, creşterea potenţialului şi performanţelor întreprinderilor, intensificarea inovării produselor şi serviciilor, tehnologiilor, sistemelor şi metodelor manageriale, de marketing, financiare și a veniturilor din PIB. Însă atunci când vorbim deja de lipsă generalizată de încredere…