Sectorul agroalimentar din România se confruntă cu provocări semnificative din cauza abordărilor fragmentate din politicile publice și are nevoie, cât mai curând, de o strategie integrată, care să ia în considerare toți actorii lanțului valoric, pentru a oferi consumatorilor securitate și siguranță alimentară, produse de calitate la prețuri accesibile și competitive, au fost de părere participanții la masa rotundă „Cum aducem valoare adăugată producției agricole românești?”, organizată de AHK România, în colaborare cu Bayer, BASF și PENNY România.
Evenimentul, moderat de profesorul de economie, dr. Christian Năsulea, a reunit reprezentanți ai fermierilor, profesioniști din industria alimentară, din administrația publică, dar și din sectorul privat, cu obiectivul de a prezenta recomandări de politici publice care să contribuie la îmbunătățirea parteneriatelor de încredere în sectorul agroalimentar.
Situația agriculturii românești per ansamblu are nevoie de multe reforme și acces la noi tehnologii și inovație în ferme, au subliniat participanții, deși țara beneficiază de terenuri fertile și fonduri europene.
„Sunt frecvente perioade de secetă severă care alternează cu volume mari de ploi, toate pe fondul unui sistem de irigații deficitar. Schimbările climatice necesită acțiuni coordonate la nivel înalt,” a spus președintele AHK România, Andreas Lier. În ciuda potențialului său agronomic, România importă produse alimentare procesate, iar terenurile sunt fragmentate, ca abordările din politicile publice. „Nu este o abordare holistică să susții un sector și să afectezi un altul. România importă multe produse din carne, iar românii lucrează în fabrici de carne din străinătate. Pentru un progres real, e nevoie de o industrie de procesare competitivă, care să creeze valoarea adăugată și aici în România, de politici publice care să întărească lanțul valoric și de aceea vă invit să colaborăm, pe toți actorii din acest lanț, și să promovăm o viziune comună a sectorului”, a adăugat el.
La rândul său, directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a remarcat că „există un cadru bun pentru agricultură în România – piața internă cu peste 19 milioane de consumatori, piețe de export, experiență și specialiști în domeniu. Ceea ce lipsește este o industrie de procesare mai dezvoltată și care să creeze local plus valoare, iar prin această dezbatere încercăm să aducem laolaltă reprezentanți din întreg lanțul de aprovizionare”.
„Industria de retail joacă un rol esențial în dezvoltarea economică a țării, fiind în colaborare directă cu producătorii locali și cunoscând cel mai bine cererea consumatorilor per categorie de produs. Implicarea noastră în susținerea producției locale, odată cu inițiativa Triplu RO, aduce beneficii semnificative tuturor actorilor implicați – producători locali, clienții magazinelor noastre, autorități și populația României, în ansamblu”, a menționat Daniel Costache, Food Buying Director PENNY Romania.
În privința politicii europene, „Viziunea pentru agricultură și alimentație” în Uniunea Europeană, Sebastian Metz este de părere că aceasta cere mai mult pragmatism, atât la nivel european, cât și românesc, ceea ce se traduce prin reducerea poverii birocratice pentru toți actorii din lanțul de aprovizionare.
„Noi, la AHK România, ne-am bucura foarte mult să avem un parteneriat româno-german de succes. Uitându-mă la relațiile economice bilaterale cred că există potențial pentru a spori colaborarea și în sectorul agroalimentar. Știm cu toții că deficitul financiar pune presiune pe economia din România, de aceea avem nevoie de creștere și de valoare adăugată”, a mai spus Metz.
Participanții la dezbatere au enumerat mai multe probleme cu care se confruntă sectorul agroalimentar, între care: prezența unor verigi izolate în lanțul agroalimentar (în producție sau în distribuție) fără a se lua în calcul interdependența dintre acestea, fapt ce afectează și alocarea resurselor, mai ales la nivel european; sustenabilitatea sectorului prin lipsa unei strategii de a atrage tinerele generații în agricultură, precum și diferența de acces a fermierilor europeni la noile inovații și tehnologii, comparativ cu fermierii din alte țări terțe. O altă problemă menționată a fost legată de competitivitatea scăzută a agriculturii europene, care, deși beneficiază de subvenții masive, nu poate ține pasul cu agricultura din alte regiuni ale lumii, din cauza birocrației.
O altă chestiune abordată a fost reticența în adoptarea noilor biotehnologii, precum noile tehnici de ameliorare.
Participanții au mai vorbit despre lipsa de priorități strategice, de pregătirea economică scăzută a managerilor de ferme în general , de nerespectarea normelor de conformitate și de igienă în unele cazuri și lipsa de asociere a fermierilor, care nu pot să negocieze un preț bun pentru produsele lor. Fermele mici au nevoie de o coalizare în asociații și cooperative de branșă pentru a crește eficiența economică a fermelor, au nevoie să crească durabil producția și să se bazeze în mod proporționat pe subvențiile de la stat. De asemenea, este nevoie de centre de colectare, de irigații, de învățământ agricol profesional, de digitalizare, de aducerea științei și a educației mai aproape de sector și consumatori, cultivarea imaginii sectorului agronomic în rândul tinerei generații care să dorească să practice această meserie. „Uniunea Europeană oferă fonduri, dar fondurile nu țin loc de viziune. Să fim noi schimbarea pe care vrem sa o vedem în lume”, a fost concluzia dezbaterii.
Evenimentul a fost organizat în contextul discuțiilor pentru definirea „Viziunii pentru agricultură și alimentație”, un document strategic al Uniunii Europene lansat pe 19 februarie 2025 de către Comisia Europeană, care își propune să redefinească viitorul agriculturii și alimentației în Europa. În luna iulie vor începe și negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, care asigură finanțarea programelor și a acțiunilor în toate domeniile de politică, inclusiv viitorul buget pentru agricultură din Politica Agricolă Comună (CAP).
Lansarea anunțată a unei Strategii Digitale a UE pentru agricultură poate juca un rol esențial în sprijinirea adoptării instrumentelor de agricultură digitală și de precizie, permițând fermierilor români să producă mai eficient și mai durabil, iar luarea deciziilor bazate pe date să devină norma în procesul de a produce mai mult cu resurse mai puține. Tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon și o agricultură regenerativă și atractivă pentru noile generații este esențială pentru ca agricultura românească să devină competitivă în anii următori.
