Înainte de a renunța la centrele de date locale, companiile mici ar trebui să se informeze despre costuri și alte aspecte importante printr-o evaluare.
Migrarea de la centrele locale la un model de cloud hibrid prezintă o oportunitate reală pentru întreprinderile mici – dar este complicată. Trecerea de la centrele de date tradiționale la un mediu hibrid oferă scalabilitate, flexibilitate și optimizare a costurilor, însă migrarea în sine aduce o serie de provocări care pot submina beneficiile dacă nu sunt abordate. O foaie de parcurs clară face toată diferența.
Multe companii mici se bazează pe infrastructura tradițională locală sau pe un amestec de cloud parțial și centre de date locale. Atunci când aceste infrastructuri stagnează, organizațiile simt presiunea de a se moderniza. Cloudul hibrid oferă controlul infrastructurii locale, plus scalabilitatea resurselor de cloud public. Cloudul hibrid permite agilitate, acces de oriunde și redundanță pentru a susține continuitatea afacerii.
În mod inevitabil, însă, migrarea declanșează întrebări despre securitate, compatibilitatea aplicațiilor, latența rețelei, lacunele în competențe și modelarea costurilor. Întreprinderile mici trebuie să se confrunte cu posibilitatea de a transfera, refactoriza sau păstra anumite sarcini de lucru locale, totul în timp ce elaborează un plan care asigură valoare. O evaluare poate oferi informațiile de care o afacere are nevoie pentru a decide asupra unei căi de urmat, în special cu privire la costurile mutării unora sau a tuturor sarcinilor de lucru în cloud.
Provocări cheie în migrarea către cloud hibrid
Există patru provocări majore care apar de obicei pentru întreprinderile mici care iau în considerare o trecere la cloud.
1. Securitatea și conformitatea datelor: Atunci când sistemele locale migrează către arhitecturi hibride, limita datelor se schimbă, la fel și suprafața amenințărilor și controalele de acces. Asigurarea vizibilității, guvernanței și identității consecvente în resursele locale și în cloud este esențială. Mediile hibride trebuie să navigheze printre lacunele de securitate, instrumentele izolate și complexitatea determinată de costuri. Echipele mai mici pot duce lipsă de seturi de competențe de securitate native pentru cloud sau de politici complet dezvoltate pentru mediile hibride, ceea ce crește riscul.
2. Compatibilitatea aplicațiilor și migrarea sarcinilor de lucru: Nu toate aplicațiile se mișcă fără probleme dintr-un mediu local într-un cloud public sau un model hibrid. Monoliții legați, dependențele hardware stricte sau configurațiile proprietare necesită adesea refactorizare; sau, este posibil să fie mai bine păstrate local. Activitățile de lucru își au locul potrivit și trebuie raționalizate cu atenție. Pentru întreprinderile mici fără specialiști experimentați în cloud, descifrarea aplicațiilor care să păstreze, să replatformeze sau să retragă poate fi descurajantă.
3. Performanța și latența rețelei: Mutarea datelor și a sarcinilor de lucru în afara locației introduce riscuri legate de latență, lățime de bandă și conectivitate. Presupunerea că cloud-ul este întotdeauna „mai rapid” s-ar putea să nu fie valabilă pentru anumite sarcini de lucru intensive în input/output sau pentru utilizatorii care sunt îndepărtați geografic. Organizațiile obișnuite cu controlul local pot descoperi noi blocaje de performanță, cu excepția cazului în care arhitectura rețelei este optimizată.
4. Decalajul de competențe și gestionarea schimbării: Multe personal IT al întreprinderilor mici sunt experți în sisteme locale, dar este posibil să nu fie la fel de bine informați despre cloud-ul public, arhitecturile hibride sau practicile DevOps moderne. Acest decalaj de cunoștințe poate încetini proiectele, poate introduce riscuri și poate crește costurile. În plus, trecerea la un model hibrid modifică adesea modelele operaționale, responsabilitățile de asistență și așteptările legate de servicii. Fără o foaie de parcurs care să includă instruire, guvernanță și asistență pentru servicii gestionate, migrarea poate eșua.
Construirea unei foi de parcurs clare pentru succes
Odată ce o evaluare este finalizată, următorul pas este dezvoltarea unui plan de migrare. Planul respectiv ar trebui să includă prioritizarea sarcinilor de lucru, strategii de transfer de date și un calendar clar pentru testare și transfer. Întreprinderile mici beneficiază adesea de adoptarea unei abordări incrementale, mutând câte o sarcină de lucru pe rând, în loc să adopte o abordare completă de tip „lift-and-shift”.
Cloud-ul hibrid permite, de asemenea, îmbunătățiri ale recuperării în caz de dezastru, cum ar fi redundanța încorporată și capacitățile de failover. Prin replicarea sarcinilor de lucru critice în cloud, companiile pot asigura continuitatea în cazul unei întreruperi locale.
Scalabilitatea este un alt avantaj. Cu infrastructura hibridă, este ușor să scalați calculul sau stocarea în sus sau în jos, în funcție de cerere, fără a supra-aproviziona hardware. Această flexibilitate susține cicluri DevOps mai rapide și permite echipelor mici să inoveze mai eficient.
Nu există două companii care să aibă același mediu IT sau același buget. Cheia este să începeți cu puțin, să vă testați presupunerile și să utilizați datele pentru a lua decizii informate. O evaluare bine realizată poate dezvălui atât oportunități, cât și provocări – și vă poate oferi încrederea de a merge mai departe cu o strategie hibridă care se aliniază cu obiectivele afacerii dumneavoastră.
