Expert IT — October 24, 2018 at 4:06 pm

Oraşele inteligente ale viitorului: Forţa transformaţională a tehnologiei şi datelor

by

Este greu de crezut că, acum 70 de ani, trăiau doar 751 milioane de oameni în zone urbane, iar acum numărul acestora se apropie de 4,3 miliarde. ONU prevede că urbanizarea va continua să crească exponenţial, astfel că, până în 2050 în jur de 68 la sută dintre noi vor ajunge să trăiască în mediu urban. Asta înseamnă încă 2,5 miliarde de oameni de găzduit.

de Dermot O’Connell, VP and GM OEM and IOT Solutions EMEA, Dell EMC

Dacă se ia în calcul faptul că doar trei la sută dintre terenurile disponibile în lume se află sub acţiunea dezvoltării urbanistice, se naşte firesc întrebarea cum ne vom descurca cu numărul uriaş de oameni care se adună în oraşele din întreaga lume. Cum putem evita rezultate neplăcute şi cum ne putem asigura că viaţa noastră se îmbunătăţeşte? Cum putem începe să pregătim, de pe acum, oraşele pentru viitor?
Răspunsul? Tehnologia va juca un rol major.
Tehnologia are puterea să ne transforme oraşele, permiţându-ne să optimizăm şi să alocăm mai bine resursele pentru a oferi un mediu sigur şi sustenabil și o experienţă de locuire mai bună pentru orășeni. Imaginaţi-vă un transport public care nu mai e haotic, ci ne duce la destinație confortabil şi o infrastructură care nu mai e deconectată şi încâlcită, ci inteligentă şi coezivă. Tehnologii, precum 5G, data analytics, cloud şi edge computing, dispozitive IoT şi vehicole autonome vor fi tot atâtea elemente esenţiale în valorificarea optimă a potenţialului zonelor urbane.

Viitorul oraş inteligent
Să privim mai îndeaproape la ce am putea găsi într-un viitor oraş inteligent. Printre cele mai importante zone în care tehnologia va avea impact se vor număra securitatea – care va fi îmbunătăţită prin supraveghere, inovaţiile inteligente pentru mediu și serviciile publice mai convenabile şi mai intuitive, fie că vorbim de călătorii sau vizite turistice.
Întărirea securităţii şi combaterea criminalităţii este o prioritate în creştere pentru oraşe, iar o metodă de a obţine asta este prin supraveghere. Pentru monitorizarea cu costuri eficiente a diverselor evenimente şi pentru automatizarea luării deciziilor, tehnologiile de supraveghere ale viitorului vor aplica Machine Learning. Prin urmare, orice maşină conectată ar putea acționa instant pe baza a ceea ce ,,vede” prin camera video, analizând informaţiile colectate în timp real. De fapt, putem vedea deja integrarea ML în organizaţii de top din segmentul tehnologiilor de supraveghere.
Volumele imense de date video care provin de la toate aceste tehnologii de supraveghere şi camere video de înaltă rezoluţie, la care se adaugă cele generate de tehnologii cum ar fi camerele video purtate de oameni şi montate pe vehicole, dronele şi cititoarele de numere de înmatriculare sunt din ce în ce mai impresionante și, în doar câţiva ani, se estimează că vom ajunge la 3,3 trilioane de ore video captate la nivel mondial. Conectarea tuturor acestor date pe suprafeţele oraşelor va deveni vitală pentru protejarea oamenilor, ajutând la protecţia contra fraudelor şi la eforturile de combatere a terorismului.
De asemenea, oraşele inteligente vor putea adresa mai bine problemele de mediu în creştere, prin reducerea poluării aerului şi apei, precum şi prin îmbunătăţirea eficienţei energetice a întregului oraş. De la clădiri eco, iluminat stradal inteligent, la investiţii în sisteme de management circular al deşeurilor şi chiar plasarea de senzori pe tomberoanele publice, viaţa urbană va fi îmbunătăţită prin utilizarea datelor pentru antrenarea eficienţei şi a utilizării la minim a energiei.
În cadrul vieţii domestice a unui oraş inteligent, informaţiile rezultate din analiza de date pot fi folosite pentru îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei, cu ajutorul medicilor virtuali şi al alertelor, precum şi a unor servicii de urgenţă mai eficiente, care vor beneficia de fluxurile îmbunătăţite de circulație prin intermediul informaţiilor din trafic în timp real.
Este de luat în considerare şi că veniturile din turism vor creşte semnificativ pe măsură ce informaţiile despre cultura şi evenimentele unui oraş vor deveni mai dinamice şi accesibile de oriunde, oricând şi de către oricine.

Valoare pentru urbanism alimentată de date
Atingerea stadiului de oraş inteligent nu este o sarcină uşoară. Ea nu se poate atinge pe termen scurt şi presupune mai mult decât digitizarea tactică a serviciilor publice care să poată fi accesate online.
Un oraş inteligent creează interacţiuni noi între furnizorii de servicii orăşeneşti şi cetăţeni, pentru găsirea de soluţii noi de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă. O abordare de tipul ,,soluţie unicat” nu va funcţiona, deoarece fiecare oraş dispune de propriul set specific de cerinţe, bazat pe istoria, topologia, sistemul său politic şi diversitatea culturală.
Este mult mai probabil să se atingă succesul, dacă se începe cu o singură clădire sau stradă, după care să se efectueze alegeri informate privind tehnologia digitală pentru actualizări de infrastructură care să ofere o bază de expansiune viitoare.
În centrul tuturor, evident, stau datele. În fiecare zi generăm 2,5 quintillioane de bytes de date iar procesul se va accelera pe măsură ce tehnologiile IoT devin şi mai sofisticate. Volumul de date generate de comunicaţiile permanente, dispozitivele IoT, senzori, dispozitive video şi social media atrage nevoia de platforme cu capacitate masivă de stocare date. În paralel, crește şi cererea de instrumente care să poată colecta şi analiza tipare şi fluxuri de date în timp real, pentru a extrage informaţii relevante din datele capturate.
Dacă e să avem vreo şansă de creare a unor oraşe inteligente complet integrate, care să beneficieze de reţele conectate de comunicaţii şi de o mare varietate de aplicaţii şi date inteligente, trebuie să înţelegem modul în care aceste tehnologii şi soluţii funcţionează împreună.
De exemplu, platformele deschise dobândesc o importanţă vitală. Firmele vor putea susține creşterea viitoare doar trecând dincolo de arhitectura tradiţională de stocare şi îndepărtându-se de mainframe.
Bazinele de date elimină şi silozurile disparate de date prin consolidarea datelor într-un singur depozitar dispersat, cu acces dinspre multiple aplicaţii tradiţionale şi native cloud. Bazinele de date pot fi extinse din mijloc către margine şi în cloud pentru arhitecturi optim scalate, software-defined şi activate prin cloud.
Trebuie abordată şi vulnerabilitatea sistemelor conectate în fața atacurilor de hackeri. Organizaţiile şi indivizii vor avea nevoie de abordări robuste pentru a se proteja împotriva atacurilor ransomware, APT, DDOS şi a ameninţărilor interne. De exemplu, cei aflaţi în companii de top din zona tehnologiilor de supraveghere IoT proiectează acum produse cu măsuri de securitate incorporate, cum ar fi micro-segmentarea (NSX-T) şi dispun de abilitatea de a forţa actualizări şi patch-uri de securitate în timp real către toate dispozitivele de supraveghere – de la camere, la cloud. Cu siguranţă că astfel de organizaţii, bine pregătite să consilieze în privinţa celor mai bune măsuri de securizare a întregii infrastructuri conectate, de la echipamente fizice, la datele înregistrate, vor fi cele mai căutate în viitor.

Transformarea urbană
Tehnologia şi datele vor remodela complet modul cum arată şi funcționează oraşele noastre. Totuși, pentru a transforma toate acestea în realitate în viitorul apropiat, firmele implicate în dezvoltarea de oraşe inteligente trebuie să lucreze îndeaproape cu furnizorii de tehnologie. Printr-o abordare integrată, holistică a tehnologiilor şi datelor, organizaţiile pot gestiona efectiv urbanizarea şi politicile de urbanizare, pot revoluţiona mobilitatea, pot minimiza impactul asupra mediului şi, cel mai important, pot îmbunătăţi calitatea vieţii pentru locuitorii oraşelor viitorului.