Analiza — December 11, 2020 at 1:41 pm

Cum se vor adapta producătorii la schimbarea indusă de Covid-19?

by

Pandemia Covid-19 a făcut transformarea digitală imperativă, în miezul schimbării fiind creativitatea umană. Industria producătoare reacţionează constant la forţe externe, însă arareori s-au putut vedea fenomene disruptive la scara celei din anul 2020. Pandemia Covid-19  a împins unii producători la limita productivităţi, în vreme ce alte linii de producţie au fost oprite. Oricum, ea a forţat toate organizaţiile să se uite din nou la modul în care fac afaceri, de ce fac aşa şi cu cine.

Digital transformation technology strategy, digitization and digitalization of business processes and data, optimize and automate operations, customer service management, internet and cloud computingLumea începe să înveţe rapid că în domeniul productiv “învingătorii” şi “pierzătorii” nu sunt cei care au continuat producţia versus cei care şi-au diminuat-o. Cele mai puternice reveniri vor veni de la producători care au tras învăţăminte valoroase din această pandemie şi care folosesc evenimentele din 2020 ca să efectueze o repornire a activităţii, având creativitatea umană în miezul schimbării.

O poveste cu două feţe – neîncheiată

Faza iniţială a pandemiei a însemnat o poveste cu două feţe pentru producţie.

Pentru organizaţii din sectoare precum FMCG şi producţie alimentară, fenomenul universal de lockdown a generat o explozie a comenzilor. Multe din aceste firme nu puteau produce bunuri suficient de repede, aşa că au început o bătălie feroce de îmbunătăţire a proceselor şi productivităţii pentru a satisface apetitul insaţiabil al clienţilor. În schimb, producătorii din alte sectoare au cunoscut o prăbuşire dramatică a comenzilor.

Conform Gartner, unele afaceri au trecut prin scăderi dramatice, ajungând la reduceri între 50% şi 95% ale volumelor de comenzi comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019, în vreme ce altele au închis complet operaţiunile pentru a micşora costurile. Confruntate cu cereri de producţie mai mici, aceste organizaţii au avut ca prioritate de top micşorarea costurilor, reducerile de personal şi trecerea la un model de externalizare a unor elemente cheie ale operaţiunilor lor.

Însă cele de mai sus reprezintă doar primul capitol. Pe măsură ce producătorii ies din starea iniţială de şoc, forţa reacţiei lor la fenomenul disruptiv global va defini zona de performanţe viitoare şi nu dacă aceştia s-au numărat printre norocoşii din timpul primului val de creşteri de consum. Mulţi dintre producătorii care au trecut printr-un declin al producţiei au folosit timpul pentru a-şi adapta eşafodajul afacerii, luând decizii tactice care să-i aşeze pe o poziţie mai puternică după redeschidere, şi pentru a aşeza fundaţia unei transformări mai profunde.

Fujitsu, unul din cei mai mari furnizori globali de tehnologie, discută deja cu producători care vor să-şi mărească investiţia în automatizare ca o consecinţă directă a pandemiei sanitare, astfel încât să-şi poată optimiza productivitatea în vederea viitoarelor evenimente disruptive. Aceşti inovatori înţeleg perfect că acum este momentul prefacerilor profunde, iar o hartă a schimbărilor tehnologice inteligente le va permite să fie în faţa concurenţei în economia post-pandemie.

Adaptarea la un nou mediu de lucru de la distanţă

Pandemia i-a răvăşit serios pe producători, nu doar în termeni de comenzi. Sănătatea, siguranţa şi starea de bine a angajaţilor din prima linie este acum mai importantă ca oricând, iar firmele de producţie caută în mod activ căi de adaptare la un mediu în care colaborarea fizică apropiată nu mai este posibilă, simultan cu păstrarea productivităţii şi creativităţii.

Pe termen scurt, odată cu redeschiderea uzinelor, asta va însemna implementarea de noi protocoale care să permită oamenilor să se distanţeze social. Conform firmei de consultanţă PricewaterhouseCoopers, 70% din organizaţii au încredere că vor putea furniza un mediu de lucru sigur pentru angajaţi. Numai că, dacă e relativ simplu să distanţezi oamenii de pe linia de producţie, există ameninţări mai mari pe care firmele trebuie să le ia în considerare pentru a-şi proteja complet forţa de muncă.

De exemplu, producătorii trebuie să dezvolte sisteme de siguranţă pentru momentele de vârf, cum ar fi schimburile de tură, pentru a evita aglomeraţiile. Organizaţiile de top investesc deja în soluţii inteligente precum RFID şi recunoaştere facială ca să uşureze procesele de verificare, însă nu toate tehnologiile funcţionează când oamenii poartă mască pe faţă.

Alţi producători alocă resurse soluţiilor avansate de lucru la distanţă pentru a facilita dezvoltarea de produse şi producţia în sine de acasă. Un exemplu concludent aici provine din sectorul farmaceutic, unde tehnologia permite cercetătorilor să efectueze experimente farmaceutice fără a fi nevoie să lucreze fizic în laborator. La fel, mentenanţa sistemelor şi configurarea lor pot fi efectuate dinafara locului pentru asigurarea condiţiei optime a maşinilor de care producătorii au nevoie.

Transformarea digitală nu mai e doar o dorinţă

În orice caz, pentru a sprijini o revenire economică adevărată, producătorii trebuie să privescă dincolo de provocările pe termen scurt create de pandemia sanitară şi să se concentreze pe modul în care vor accelera călătoria de unificare a ingenuităţii umane şi automatizării tehnice. Se vorbeşte de ani de zile de transformarea digitală, însă “restartarea” post-pandemie a uzinelor a propulsat-o în fruntea listei de priorităţi a producătorilor. Nu mai e vorba doar de o dorinţă, ci de o realitate în care trebuie să se treacă la acţiune acum.

Iar atunci când orice producător are acces la aceleaşi soluţii inteligente de producţie, cel mai puternic efect va fi generat de organizaţiile care folosesc tehnologia pentru a fructifica puterea oamenilor, oferindu-le acestora instrumente de automatizare şi informaţii relevante despre date pentru a le îmbunătăţi performanţele. Această schimbare nu poate fi superficială, ci trebuie să antreneze valori umane profunde.

Diferenţa esenţială între modelele de afaceri pre-pandemie şi post-pandemie este aceea că acum consumatorii aşteaptă să poată trage producătorii la răspundere. Cercetarea firmei de analiză Edelman Trust Barometer arată că 65% din oameni vor schimba furnizorul de bunuri şi servicii pe baza unor criterii precum gradul în care producătorii au reuşit să gestioneze siguranţa personalului, starea lor de bine şi securitatea personală în timpul pandemiei sanitare. Ca atare, etica, sustenabilitatea şi împuternicirea oamenilor reprezintă acum priorităţile în domeniul productiv.

Următorul fenomen disruptiv major pândeşte pe după colţ

Aşa cum lanţul uman de valoare va evolua post-pandemie, la fel se va întâmpla şi cu lanţul de valoare fizică, şi unu din patru producători este deja îngrijorat în privinţa modului în care întreruperea lanţurilor de valoare provocată de pandemie va avea impact asupra mersului înainte al afacerii.

Mulţi producători şi-au dat seama cât de expus este lanţul lor de valoare la fenomene disruptive, deoarece se bazează pe o singură sursă de achiziţie materii prime, de transport şi de trimitere a bunurilor către piaţă. Pentru unii, pandemia a evidenţiat o lipsă de conştientizare asupra modului şi locului de unde se aprovizionează furnizorii lor cu materiale, ceea ce îi face să depindă de parteneri cu un model de afaceri departe de optim.

A devenit limpede în 2020 că producătorii au nevoie de informaţii relevante de la un capăt la celălalt al lanţului de valoare. Astfel ei vor dobândi vizibilitate completă asupra lanţului, putând lua decizii inteligente care să antreneze mai buna deservire a clienţilor. Este vorba aici despre un principiu pe care Boston Consulting l-a denumit turnul de control al lanţului de valoare.

Pandemia sanitară a evidenţiat nevoia producătorilor de a adopta operaţiuni flexibile şi adaptabile ale lanţului de valoare deoarece un nou fenomen disruptiv poate apărea oricând. Organizaţiile de top se uită nu doar la modul în care trebuie să evolueze relaţiile lor cu furnizorii, ci şi la modul în care pot limita întreruperile operaţionale pe parcursul transformării digitale. Iar aici automatizarea şi robotizarea se vor dovedi soluţii pivotale în cadrul tentativei de a activa o transparenţă radicală a lanţului de valoare.

Creativitatea umană se regăseşte în miezul schimbării

Aşa cum spunea Albert Einstein, în orice dificultate se regăseşte o oportunitate. Pe măsură ce producătorii îşi refac operaţiunile pentru a se adapta unei noi normalităţi, cei care au folosit fenomenul disruptiv fără precedent al pandemiei ca pe o oportunitate de a învăţa, metamorfoza şi re-prioritiza lucrurile se vpr regăsi în cea mai bună poziţie de revenire şi de accelerare a creşterii.

Pandemia sanitară a evidenţiat locurile în care ingeniozitatea umană este folosită cu efect maxim şi locurile unde mai e loc de îmbunătăţiri. Iar cei mai inteligenţi producători şi-au dat seama că inovaţia trebuie să înceapă de azi prin fructificarea tehnologiilor transformaţionale de care e nevoie pentru operarea de îmbunătăţiri imediate, tangibile ale modului în care oamenii pot proiecta, crea şi produce.

Industria producătoare intră într-o nouă eră, care implică mai mult pragmatism şi mai puţină ezitare în privinţa iniţiativelor tehnologice.

Producătorii trebuie să recâştige controlul asupra forţelor pieţei şi să răspundă eficient la cererile clienţilor, iar asta înseamnă investiţii în soluţii care furnizează valoare imediat.

La rândul ei, investiţia în tehnologie trebuie să ducă la schimbare scalabilă şi sustenabilă a producţiei, şi trebuie să ofere putere celui mai important activ al producătorilor: oamenii. Pandemia sanitară a făcut transformarea digitală imperativă, având în miezul schimbării creativitatea umană.