Analiza — February 3, 2022 at 4:24 pm

România va avea posibilitatea să reducă TVA la alimente la 0% cel târziu anul viitor: în ce context?

by

Noul sistem de TVA care le va permite statelor membre posibilitatea de a reduce cota de TVA până la 0% la anumite bunuri și servicii, printre care și alimentele, va fi adoptat în acest an și va putea fi transpus în legislațiile naționale, cel târziu în 2023. Astfel, normele UE privind TVA urmează să fie actualizate în prima parte din 2022, având în vedere că modificările au fost adoptate de Consiliul miniștrilor de finanțe ECOFIN și urmează să fie adoptate de Parlamentul European.

TVAÎn prezent, legislația comunitară permite utilizarea cotelor reduse de TVA față de cota standard, dar fără a fi mai mici de 5%, pentru o listă de produse și servicii prevăzute în anexele directivei comunitare de TVA.

Prin procesul legislativ de actualizare a listei, intenția este să li se ofere guvernelor mai multă flexibilitate în aplicarea cotelor de TVA, precum și oportunitatea de a recupera mai bine pierderile economice generate de pandemie și de a investi mai mult în transformarea verde și digitală.

În total, propunerea de modificare a directivei de TVA vizează 24 de categorii de produse din domeniile mediului, digitalizării și sănătății. O rată sub 5 % va putea fi aplicată pentru 7 dintre aceste 24 de produse și servicii: livrarea de alimente, apa, produse farmaceutice, echipamente medicale, transportul de persoane și bagaje, livrarea de carti, reviste, ziare și livrarea de panouri solare.

În prezent, în România, cotele aplicabile livrării produselor alimentare sunt de 9%, respectiv 5% dacă acestea sunt livrate ca parte a unui serviciu de restaurant / catering și dacă sunt produse de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiționale certificate corespunzător.

Ce urmează?

Odată ce Parlamentul UE va emite avizul cu privire la propunerea de modificare a directivei de TVA, Consiliul o va adopta în mod oficial și statele membre vor avea obligația de a o transpune în legislația națională.

Prin urmare, la momentul adoptării oficiale a directivei de către Consiliul UE, România va avea obligația de a transpune noile prevederi în legislația națională, care ne așteptam sa aibă loc în decursul anului 2022 – începutul anului 2023. Având în vedere că noile reguli oferă posibilitatea statelor membre de a aplica cota 0% pentru anumite bunuri / servicii (printre care se numără și alimentele), România poate opta pentru aplicarea cotei 0% pentru cele 5 categorii de bunuri prevăzute, inclusiv alimentele, așa cum s-a discutat public recent în contextul creșterii ratei inflației la un nivel fără precedent în ultimii zece ani.

Reducerea TVA: efecte potențiale

Măsura poate fi o gură de oxigen pentru consumatori. Totuși companiile nu sunt obligate să își reducă prețul odată cu reducerea TVA, neexistând garanția că efectele vor fi resimtite direct de consumatori. La scăderile anterioare ale cotelor de TVA, transmisia lor în prețuri a fost de 70-80%, conform evaluărilor Băncii Naționale. Totuși, acest efect este limitat în timp, putând apărea alți factori care să contribuie la majorarea prețurilor.

De aceea, este necesar ca legiuitorul să analizeze atent și prin raportare la rezultatul măsurilor fiscale similare adoptate în trecut, dacă astfel de reguli ce prevăd adoptarea cotei 0% TVA pot sau nu sa fie benefice pentru economia națională.

Reducerea TVA la 0% pentru alimente poate reprezenta doar o soluție temporară care vizează o reducere „artificială” a inflației și, prin urmare, ar trebui însoțită de alte politici. De exemplu, Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă acțiuni mai concentrate și direcționate, cum ar fi ajutorul pentru gospodăriile care sunt împinse în sărăcie.

Chiar și în scenariul în care o astfel de măsură ar putea avea un impact pozitiv in lupta cu inflația, implementarea acesteia va genera o reducere de venituri la bugetul de stat, în condițiile în care România ocupă locul fruntaș în ce privește decalajul de TVA înregistrat în anul 2019 (ultimele date disponibile). În același timp, România se află în procedura de deficit excesiv (din cauza depășirii plafonului de deficit maxim admis prin tratatul de aderare, de  3% din PIB) și va trebui să îl readucă sub acest prag până în 2024. De asemenea, atunci când au avut loc scăderi ale cotelor de TVA, nu s-a observat o diminuare semnificativă a evaziunii și fraudei și, implicit, o îmbunătățire a veniturilor bugetare.

În funcție de programul de guvernare, de politica fiscală stabilită și de situația bugetară la acel moment, rămâne de analizat, atunci când directiva va fi transpusă, dacă o astfel de măsură de reducere a TVA la alimente ar putea sprijini politica antiinflaționistă și ar putea contribui pozitiv la conformarea voluntară a contribuabililor.

de Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC Romania