NEWS — November 10, 2022 at 7:00 pm

Cercetarea-dezvoltarea și inovarea în România – o șansă pentru creșterea economică

by

Experiența altor țări arată că numărul companiilor care investesc în cercetare-dezvoltare, inovare (CDI) crește pe măsură ce deducerea oferită este mai amplă.

1% din PIB – Acesta este noua țintă asumată de autorități prin Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare în perioada 2022-2027, țintă care nu ar putea fi atinsă fără contribuția fondurilor private.

La acest moment, în România, raportul cheltuielilor din PIB alocate acestor tipuri de activități este de 0,47%, cheltuielile realizate de statul român scăzând, chiar, marginal, deși schemele de ajutor de stat au fost în creștere. În prezent, pachetul de facilități fiscale oferit de România pentru activități din cercetare-dezvoltare cuprinde o deducere suplimentară de 50% din totalul cheltuielilor întreprinse în acest scop, amortizarea accelerată a activelor utilizate în scopuri de cercetare-dezvoltare și scutirea impozitului pe veniturile din salarii ale cercetătorilor și ale altor angajați implicați în cercetare-dezvoltare, inovare (CDI).

În Lituania, Slovacia, Ungaria, Polonia și Croația, deducerile suplimentare ating valori semnificative de până la 300% din totalul cheltuielilor, relevă cel mai recent studiu al KPMG în România – ”Facilități fiscale și alte instrumente de stimulare a activităților de cercetare-dezvoltare – un potențial semnificativ la îndemâna României pentru creștere economică”.

research,development plan„Tendința este îngrijorătoare, mai ales în condițiile în care statele membre ale Uniunii Europene par să accelereze rata de majorare a acestor tipuri de investiții”, declară Ramona Jurubiță, Country Managing Partner, KPMG în România. „În plus, stimulentele pentru cercetare-dezvoltare reprezintă unul dintre principalii factori ce determină intensificarea investițiilor în cercetare-dezvoltare, investiții care  conduc la creștere economică și dezvoltare pe termen lung a unei țări, între cei doi termeni existând o relație de cauzalitate. Și, așa cum a arătat-o un sondaj întreprins luna trecută, companiile vor să investească, să se implice, într-o proporție covârșitoare”, mai explică liderul KPMG în România.

În plus, raportul de cheltuieli private – publice la nivelul României este de aproximativ unu la doi. Această alocare relativ redusă de resurse din mediul de afaceri pentru activități de CDI în România contribuie și ea la volumul total scăzut în comparație cu alte țări ale UE. Nici din punct de vedere fiscal lucrurile nu au stat cu mult mai bine, companiile ezitând să aplice pentru obținerea facilităților fiscale pentru acest tip de activități, în condițiile în care, așa cum a arătat-o sondajul recent al KPMG în România, majoritatea acestora își doresc  să beneficieze de stimulente.

În plus, companiile ezită să aplice, considerând că activitatea de cercetare-dezvoltare se desfășoară doar în laborator. Or, de multe ori poate fi vorba de activitatea pe care o companie o consideră de zi cu zi, precum dezvoltarea unui nou produs, conceperea sau îmbunătățirea semnificativă a unui proces de producție sau testarea unui nou material pentru a reduce costurile. Pentru că, de fapt, pentru a rămâne relevante pe piață, întreprinderile trebuie să inoveze constant, nu doar la un anumit număr de ani.

Domeniile pentru care contribuabilii din statele din regiune aplică pentru deduceri și facilități fiscale sunt mult mai numeroase decât în România, în industrii foarte diferite – farmaceutică,  aerospațială, de apărare, bancară și exemplele pot continua. În plus, diversificarea ariilor fiscale și asigurarea unui mecanism funcțional privind aplicarea scutirii la nivel de angajat pentru personalul care lucrează în departamentele de CDI, ca și introducerea unor potențiale stimulente privind taxele locale sau taxele de mediu ar putea fi tot atâtea căi de atingere a obiectivului de atragere de investiții și de obținere a creșterii economice.