Datele HR & Payroll Pulse plasează România pe locul al șaselea din 16 țări europene după durata medie a navetei, deși distanța medie raportată este cea mai mică din analiză
Angajații din România petrec, în medie, 53 minute pe zi pentru deplasarea dus-întors la locul de muncă, deși parcurg doar 17 kilometri, față de o medie europeană de 45 kilometri – cea mai mică distanță medie dintre cele 16 țări europene incluse în studiul HR & Payroll Pulse al SD Worx. Ca durată a navetei, România se află pe locul al șaselea în clasamentul european.
Mai mult, durata efectivă a navetei depășește chiar timpul maxim pe care angajații români spun că ar fi dispuși să-l petreacă zilnic pe drum, respectiv 51 minute. Prin comparație, la nivel european, timpul maxim acceptat este de 62 minute, cu 14 minute peste durata medie efectivă a navetei.
Cele mai lungi durate medii ale navetei sunt raportate în Belgia, unde angajații parcurg în medie 64 kilometri dus-întors și petrec 61 de minute pe drum, în Suedia, cu 53 kilometri și 57 de minute, și în Irlanda, cu 47 de kilometri și 56 de minute. La celălalt capăt al clasamentului după durată se află Croația, cu 37 kilometri parcurși în 41 de minute, Italia, cu 42 kilometri în 35 de minute, și Slovenia, cu 42 kilometri în 32 de minute. Astfel, dintre cele 16 țări analizate, România înregistrează cea mai scurtă distanță medie, de 17 kilometri, iar Belgia cea mai lungă, de 64 kilometri.
Diferența dintre timpul petrecut pe drum și distanța parcursă conturează o problemă mai degrabă de mobilitate decât de distanță. În România, 63% dintre respondenți declară o navetă de 10–29 de kilometri dus-întors, procent de peste două ori mai mare decât media europeană de 27%. Cu toate acestea, numai 47% dintre angajații români încheie naveta în mai puțin de 45 de minute. La polul opus, 16% petrec cel puțin 90 de minute zilnic pe drum, față de 13% la nivel european, iar 11% dintre respondenții din România petrec cel puțin două ore pe drum.
București-Ilfov, aproape 73 de minute pentru o navetă de numai 16 kilometri
Datele regionale accentuează contrastul dintre distanță și timpul petrecut pe drum. În București-Ilfov, naveta dus-întors durează în medie 73 minute, deși distanța parcursă este de numai 16 kilometri. Regiunea se desprinde net de restul țării: în celelalte șapte regiuni de dezvoltare, durata medie a navetei variază între 43 și 49 de minute.
Mai mult de jumătate dintre respondenții din București-Ilfov, respectiv 51%, petrec cel puțin o oră pe zi pe drumul spre și dinspre serviciu. Aproape unul din trei, 33%, ajunge la minimum 90 de minute, iar 23% petrec cel puțin două ore pe drum – o pondere aproximativ dublă față de media națională de 11%.
Presiunea navetei depășește și pragul pe care angajații îl consideră acceptabil. Durata medie de 73 minute este cu aproape zece minute mai mare decât timpul maxim pe care respondenții din București-Ilfov spun că ar fi dispuși să îl aloce zilnic navetei, de 63 minute.
Aceste date nu se traduc automat într-o respingere a deplasării la birou. Aproape jumătate dintre respondenții români, respectiv 48%, ar dori să lucreze de acasă în aceeași măsură ca în prezent, în timp ce 38,2% ar prefera mai multă muncă de acasă, procent ușor peste media europeană de 35,8%. Alți 13,7% dintre angajații români și-ar dori să lucreze mai puțin de acasă. În București-Ilfov, unde presiunea navetei este cea mai ridicată dintre regiunile analizate, 47% dintre respondenți ar dori să lucreze mai mult de acasă, iar numai 10% și-ar dori mai puțină muncă de acasă. Totodată, 35% consideră că pierd pe drum timp important care ar putea fi folosit pentru muncă. În București-Ilfov, procentul ajunge la 43%.
Percepția infrastructurii este nuanțată. România se află pe locul al doilea dintre cele 16 țări analizate în ceea ce privește disponibilitatea opțiunilor de navetă: 61% dintre respondenții români consideră că au suficiente variante pentru a ajunge la locul de muncă, față de media europeană de 53%. Doar Țările de Jos înregistrează un procent mai mare, de 70%.
În același timp, România ocupă primul loc în clasament după percepția pozitivă asupra transportului public: 52% dintre angajați îl consideră convenabil, fiabil și ușor accesibil, comparativ cu o medie europeană de 36%. Contradicția este și mai vizibilă în București-Ilfov: 58% dintre respondenți evaluează pozitiv transportul public, cel mai mare procent dintre regiunile României, deși aici este raportată și cea mai lungă durată medie a navetei.
Totuși, durata relativ ridicată raportată pentru cea mai scurtă distanță medie din analiză arată că existența și aprecierea opțiunilor de transport nu se traduc întotdeauna într-o deplasare rapidă.
Ce pot face angajatorii
„Naveta nu este doar o temă de infrastructură, ci și una care influențează direct experiența angajatului. Companiile nu pot controla traficul, însă pot reduce costul de timp prin flexibilitate, ore de începere adaptate, politici hibride clare și o mai bună corelare între prezența la birou și activitățile care beneficiază cu adevărat de colaborarea față în față. Datele arată că majoritatea angajaților nu cer eliminarea biroului, ci o organizare mai inteligentă a deplasărilor”, declară Ciprian Chiorean, Managing Director, SD Worx România.
Pentru organizații, analiza navetei poate deveni un instrument concret de retenție și planificare. Datele privind domiciliul angajaților, programul de lucru, accesul la transport și zilele în care prezența la birou este necesară pot susține decizii despre flexibilitate, beneficii de mobilitate sau alegerea spațiilor de lucru, fără a aplica aceeași soluție tuturor echipelor.
Despre studiul internațional
SD Worx, principalul furnizor european de servicii HR și salarizare, sprijină organizații de toate dimensiunile în gestionarea provocărilor din domeniul resurselor umane și al salarizării. Pentru a rămâne conectat la nevoile angajatorilor și angajaților, SD Worx realizează periodic studii aprofundate la nivel european. Analiza celui mai recent studiu HR & Payroll Pulse oferă organizațiilor informații valoroase pentru a-și perfecționa strategiile de HR și salarizare și pentru a le pregăti pentru viitor. Studiul a fost realizat între 27 ianuarie și 20 februarie 2026 în 16 țări europene (Belgia, Germania, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Croația, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Regatul Unit și Suedia), de către SD Worx Research Institute. Au fost chestionați în total 5.936 de decidenți HR și 16.500 de angajați. Rezultatele oferă o imagine reprezentativă asupra pieței muncii din fiecare țară. Segmentările regionale din România au caracter descriptiv și trebuie interpretate ținând cont de dimensiunile diferite ale subeșantioanelor regionale.
