Edge Institute și Confederația Patronală Concordia au lansat studiul „Utilizare răspândită, integrare superficială. Inteligența artificială în firmele din România”, bazat pe un sondaj reprezentativ pe 1.003 firme cu cel puțin 10 angajați.
Potivit Eurostat, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea inteligenței artificiale (AI) în firme, cu 5,2%. Studiul măsoară utilizarea mai larg, inclusiv folosirea informală a unor instrumente de tip chatbot de către angajați, și arată că AI este prezentă în majoritatea firmelor românești. De cele mai multe ori însă, tehnologia este folosită superficial: fără reguli, fără formare și fără fundamentul digital care ar aduce câștiguri de productivitate.
Principalele concluzii
1. Utilizare răspândită, integrare superficială. 61,7% dintre firmele cu cel puțin 10 angajațI folosesc AI într-o formă sau alta, dar doar 13,5% o folosesc regulat, iar 3,3% au integrat-o în procesele firmei. În 56% dintre firmele care folosesc AI, tehnologia ajunge la mai puțin de un sfert dintre angajați.
2. Firmele nu sunt pregătite instituțional. Doar 20% dintre firme au vreo măsură de formare a angajaților, 26% au vreo regulă de utilizare responsabilă a AI, iar 15% consideră AI o componentă importantă a strategiei.
3. Digitalizarea contează mai mult decât mărimea firmei. 46% dintre firme nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale măsurate (55% dintre firmele cu 10-25 de angajați, față de 3% dintre cele mari). Utilizarea IA crește de la 33% la firmele fără instrumente digitale la 91% la cele cu trei sau mai multe, iar la același nivel de digitalizare, mărimea firmei nu mai are un efect semnificativ.
4. Decalajul riscă să se adâncească. 30% dintre firme vor să investească în AI: 6% dintre cele fără instrumente digitale și 75% dintre cele cu cinci sau mai multe. 78% dintre firmele care vor să investească au nevoie de finanțare externă. La polul opus, 39% dintre firme nu au analizat AI și nu o consideră relevantă.
„Economia românească nu duce o lipsă de interes față de inteligența artificială (AI), dar are în schimb o problemă de digitalizare. Aproape jumătate dintre firme sunt deloc sau slab digitalizate, deci în aceste organizații AI înseamnă cel mult un chatbot folosit de un angajat. Tocmai de aceea, finanțările publice în această direcție trebuie să înceapă cu digitalizarea de bază înaintea oricărui demers de integrare a AI în activitățile firmelor”, a subliniat Alexandru Dănescu, coautor al studiului.
Recomandări: digitalizarea de bază înaintea AI
Schema PNRR „Digitalizarea IMM-urilor”, singura schemă de granturi pentru firmele care vor să se echipeze digital, are termen de plată 30 octombrie 2026. Programul de guvernare 2026-2028 anunță vouchere pentru adoptarea IA, cloud și securitate cibernetică în IMM-uri, dar nu precizează bugetul și calendarul lor.
Studiul propune trei principii pentru finanțările viitoare:
• Banii publici pentru AI să ajungă la firmele care o folosesc, nu doar la cele care o dezvoltă. România pare slab poziționată în cursa dezvoltării AI, dar o poate câștiga pe cea a utilizării tehnologiei pentru productivitate.
• Digitalizarea de bază înaintea AI. Primul pas este un instrument digital pentru funcții de bază, cum ar fi gestiunea electronică a documentelor.
• Sprijinul să ajungă și la firmele care nu îl caută, prin diagnostic digital gratuit oferit la scară largă și exemple aplicate de folosire a AI în firme din același sector.
