România se situează pentru al treilea an consecutiv pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (299 legi) din totalul de 1098 legi adoptate între 1 august 2015 – 1 august 2016 în şase ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). Clasamentul rămâne neschimbat faţă de anul trecut, cu Polonia (227 de legi) pe locul al doilea, urmată de Ungaria (186 de legi), arată raportul Grayling AcTrend 2016, elaborat de Grayling CEE Public Affairs Practice Group.
Comparativ cu anul trecut, rezultatele cercetării arată o creştere moderată, de doar 5,5% a numărului de legi adoptate la nivel regional, respectiv 1098 de modificări legislative adoptate în decursul celor 12 luni, faţă de 1041 în perioada 1 august 2014 – 1 august 2015.
Aproape jumătate (483) dintre cele 1098 de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult de o treime afectează mediul de afaceri în general (37%). Dintre modificările legislative specifice anumitor sectoare, cel mai mare număr de legi adoptate vizează sectorul financiar (17%), pe cel al serviciilor (12%) şi agricultura (11%). Sectoarele mai puţin afectate au fost IT&C, industria şi sectorul energetic.
Trei sferturi dintre modificările legislative legate de mediul de afaceri (75%) au fost iniţiate de Guvern, în timp ce numai un sfert (24%) au fost iniţiate de parlamentari. Anul acesta, cei mai productivi parlamentari au fost cei din Polonia (43%), România (27%), Bulgaria (25%) şi Ungaria (22%). Numărul proiectelor legislative ale parlamentarilor români a crescut pentru al doilea an consecutiv. Ca şi în Polonia, motivul principal al creşterii a fost apropiata încheiere a mandatului actualului Parlament. De asemenea, în România, potrivit noii legi electorale, numărul parlamentarilor va fi mai redus în următorul legislativ, ceea ce i-a determinat pe aleşii actuali să îşi intensifice activitatea legislativă pentru a-şi asigura locuri eligibile pe lista electorală a partidelor pentru care candidează.
Dintre legile cu impact direct asupra afacerilor, 18,8% au fost adoptate prin procedură extraordinară. Ca şi în anul 2015, aceasta a fost cea mai comună procedură, mai ales în România, unde peste jumătate (52%) dintre iniţiativele legislative au fost adoptate de Guvern prin intermediul ordonanţelor de urgenţă. O situaţie complet diferită s-a înregistrat în Slovacia şi în Cehia, unde anul acesta toate legile au fost adoptate prin procedura standard.
Aproape jumătate dintre legile adoptate au atras o atenţie semnificativă din partea mass media, reflectarea acestora în presă fiind cu 15% mai mare faţă de anul trecut. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Slovacia (39%) şi România (20%). În România, ultimul an de mandat al actualului legislativ a adus modificări legislative importante, cu impact semnificativ pentru societate şi mediul de afaceri.
”Parlamentele din cele şase ţări ECE analizate continuă să fie foarte active pe partea legislativă. Pe parcursul celor trei ani de când realizăm raportul Grayling AcTrend, parlamentarii din România, Polonia şi Ungaria au fost cei mai activi: 68% dintre legile care au primit votul Parlamentului în această regiune au fost adoptate în cele trei ţări. Pentru viitor, ne aşteptăm la fluctuaţii în procesul legislativ mai ales în România şi în Cehia, unde vor avea loc alegeri în perioada următoare”, a spus Gergely Ábrahám, Director al Grupului „Public Affairs Practice ECE” în cadrul Grayling.
