Incertitudinea economică generată de pandemia COVID-19 amplifică presiunea guvernelor de a se asigura că bazele impozabile nu sunt diminuate, în special în contextul necesității de alocare a resurselor către arii vitale precum sectorul public de sănătate, măsuri sociale sau sprijinirea mediului de afaceri în încercarea de a limita efectele economice adverse ale pandemiei.
În condițiile impuse de pandemie, o gamă largă de industrii și grupuri multinaționale au fost nevoite să reacționeze în vederea adaptării activităților la noul climat de contracție economică caracterizat, printre altele, de restrângere sau încetare a activității, scăderi semnificative ale cererii și fluxurilor de lichidități, pierderi operaționale, etc.
În cadrul acestor condiții economice modificate de criza sanitară, atât documentarea prețurilor de transfer, cât și respectarea principiului acestora, reprezintă o prioritate pentru autoritățile fiscale. Astfel, provocările referitoare la aplicarea principiului valorii de piață în cadrul acestei perioade au fost sesizate și de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care a publicat la sfârșitul anului 2020 un Ghid, ce include recomandări referitoare la implicațiile pandemiei COVID-19 asupra prețurilor de transfer.
Multe grupuri multinaționale operează pe piața din România prin intermediul unor entități caracterizate prin funcții și riscuri limitate (“limited risk”), ce derulează tranzacții exclusiv în interiorul grupului, în baza unor instrucțiuni specifice și nu mențin relații comerciale cu clienții finali terți.
În România, astfel de entități cu funcții și riscuri limitate derulează activități de producție contractată pe bază de comenzi sau prestare servicii prelucrare produse, în regim lohn/producție de tip toll în domeniul textil, producție încălțăminte sau fabricarea de componente și sisteme electronice.
Cum se reflectă anul 2020 în analiza preţurilor de transfer pentru producătorii români cu funcții și riscuri limitate?
Pregătirea studiilor de comparabilitate pentru documentarea activităților principale de producție textile, încălțăminte sau componente electronice derulate în anul 2020, ridică dificultăți practice, în special în cadrul aplicării metodei marjei nete, întrucât informațiile financiare aferente anului 2020 vor fi disponibile, cel mai devreme, în a doua jumătate a anului 2021.
Pe fondul pandemiei COVID-19, setul de măsuri adoptate de autorități a condus la dezechilibre în lanțul de aprovizionare al Grupurilor și la funcționarea la capacitate redusă sau sistare a producției.
„În vederea documentării tranzacțiilor derulate cu societăți afiliate în anul 2020, contribuabilii din România ce derulează activități de producție contractată pe bază de comenzi sau în regim lohn în arii precum textile, încălțăminte sau echipamente electronice, ar trebui să ia în considerare abordarea practică propusă de OCDE în noul Ghid. Astfel, punctul de plecare în pregătirea analizei de comparabilitate pentru anul 2020 este reprezentat de analiza măsurii în care capacitatea de producție de textile, încălțăminte sau componente electronice a suferit schimbări de parametri, evaluarea fluctuației volumului de vânzări în cursul și înaintea pandemiei COVID-19, compararea rezultatelor bugetate cu rezultatele financiare realizate și identificarea variațiilor determinate de efectele pandemiei COVID-19”, a menționat Liviu Gheorghiu, Tax Senior Manager, Mazars România.
Cum pot producătorii români să înregistreze pierderile operaționale sau cheltuielile excepționale?
Un alt aspect cheie din perspectiva documentării prețurilor de transfer în anul 2020 pentru producătorii cu funcții și riscuri limitate din România constă în alocarea pierderilor și a cheltuielilor specifice pandemiei COVID-19. Presiunile financiare, întreruperile de producție și schimbările în nivelul cererii înregistrate de Grupuri în cadrul circumstanțelor pandemiei, se pot răsfrânge și asupra sănătății financiare a producătorilor cu funcții și riscuri limitate din România.
Deși OCDE nu oferă un cadru concret în care un producător cu funcții și riscuri limitate poate suporta pierderi, noul Ghid admite posibilitatea ca un astfel de producător cu profil funcțional limitat să înregistreze pierderi în anumite condiții.
„Cu toate că în lipsa unor reguli clare, alocarea de către Grupuri a pierderilor către producătorii afiliați cu funcții și riscuri limitate din România rămâne în continuare o zonă nuanțată în cadrul documentării prețurilor de transfer în anul 2020, OCDE lansează ideea conform căreia pierderile pot fi justificate în perioada crizei sanitare. Recomandarea OCDE este ca alocarea pierderilor și a costurilor specifice pandemiei COVID-19 la nivelul producătorilor cu funcții și riscuri limitate să fie fundamentată de o analiză funcțională detaliată, care să includă delimitarea clară a tranzacției și evaluarea comportamentului unor producători independenți în circumstanțe similare”, a menționat Adrian Mutea, Tax Assistant Manager, Mazars România.
La nivelul producătorilor cu funcții și riscuri limitate din România, riscul de piață și respectiv riscul operațional vor avea un rol central în cadrul analizei funcționale. Conform OCDE, pentru această tipologie de contribuabil, analiza de prețuri de transfer ar trebui să surprindă și comparația nivelului de risc de piață și operațional, înainte de debutul și în cursul pandemiei COVID-19, pentru a documenta eventualele diferențe.
În situația revizuirii termenilor contractuali stabiliți în cadrul tranzacțiilor intra-grup, în urma constrângerilor impuse de criza sanitară, OCDE recomandă pregătirea unei documentații suport care să evidențieze respectarea principiului valorii de piață și modificările de termeni contractuali la nivelul părților independente.
„Ideea centrală a recomandărilor emise de OCDE în legătură cu impactul pandemiei COVID-19 asupra prețurilor de transfer este reprezentată de flexibilitate în abordare și analiza circumstanțelor specifice într-o notă rezonabilă, având în vedere variabilele impuse de criza sanitară. Susținerea în inspecțiile fiscale a nivelului de piață a prețurilor de transfer pentru anul 2020 în cazul producătorilor cu funcții și riscuri limitate din România ce au înregistrat pierderi, va avea la bază gradul de detaliu și de acuratețe a documentației suport pusă la dispozitia echipelor de inspecție în vederea demonstrării faptului că o pierdere intra-grup poate avea caracter de piață în cadrul industriei”, a menționat Liviu Gheorghiu, Tax Senior Manager, Mazars România.
În același timp, strânsa colaborare cu Grupul în elaborarea documentației de prețuri de transfer pentru anul 2020, va fi esențială în condițiile în care este posibil ca problematica alocării pierderilor pentru producători cu funcții și riscuri limitate să fie privită din unghiuri diferite de către autoritățile fiscale din jurisdicțiile unde Grupul operează, în funcție de direcția investiției.
În consecință, anul 2020 poate fi marcat de un risc ridicat de dublă impunere în contextul unor interpretări divergente ale autorităților fiscale, în special în cazurile în care producătorii cu funcții și riscuri limitate din România nu documentează amănunțit și delimitează în mod proactiv relațiile comerciale derulate cu Grupul pe parcursul pandemiei.
