În septembrie 2020, Mazars a publicat rezultatele unui studiu double-blind care a fost realizat de Edelman Intelligence. Scopul acestui studiu a fost de a identifica percepțiile și nevoile diferitelor companii din industrie, atunci când vine vorba de audit și de actualii lor auditori statutari.
Participanții au răspuns mai multor întrebări cu privire la nivelul lor de satisfacție față de poziția actuală a auditului, cele mai importante calități pe care ar trebui să le dețină un auditor, punctul lor de vedere cu privire la conceptul de „joint-audit”, precum și altele.
Principalele rezultate ale studiului
• Majoritatea respondenților (61%) consideră că procesul de audit oferă asigurare și încredere în situațiile financiare, iar 34% au răspuns că detectarea fraudelor este, în opinia lor, beneficiul principal. Misiunea reală a auditorului este însă percepută diferit.
• 96% dintre respondenți susţin adoptarea noilor tehnologii de audit, având opinii favorabile în această privință. Cu toate acestea, aptitudinile umane rămân foarte importante pentru beneficiarii serviciilor de audit – așa-numitele abilități „soft” ajung să ocupe un loc important alături de cele tehnice. Conform sondajului, primele cinci abilități pe care auditorii ar trebui să le dețină includ patru de tip „soft” (capacitatea de ascultare, discreția, proactivitatea și creativitatea), pe lângă gândirea riguroasă și abilitățile de organizare.
• Companiile îşi doresc extinderea ariei de servicii oferite de un auditor. Astfel, 96% dintre respondenți au menţionat pe lângă auditul situațiilor financiare şi domenii precum training-ul tehnic, asigurarea legată de confidențialitatea și securitatea datelor, sustenabilitatea, controalele interne, diversitatea și incluziunea.
• Reforma auditului este inevitabilă, iar piața este deschisă rotației auditorului financiar. 26% dintre participanţi au răspuns că și-au schimbat recent auditorul statutar sau iau în calcul să facă acest lucru, iar 93% consideră că piața auditului ar trebui reformată. În același timp, pentru 87% dintre respondenţi conceptul de „joint-audit” este un sistem favorabil, iar 88% l-au experimentat deja şi sunt mulțumiți de acesta.
Rezultatele studiului iniţiat de Mazars evidențiază și contestă patru mituri ale auditului extern care domină actualmente piața.
Obiectivul principal al auditului este detectarea fraudelor
Sondajul constată că, în cazul țărilor investigate, există un decalaj între punctul de vedere al respondenților cu privire la beneficiile preconizate ale companiei și punctul de vedere al acestora cu privire la misiunea auditorului. 42% dintre respondenți au răspuns că misiunea auditorului constă în detectarea și prevenirea fraudelor. Cu toate acestea, conform Standardelor Internaționale de Audit, misiunea principală a auditorului este aceea de a oferi „asigurarea rezonabilă că situațiile financiare, luate în ansamblu, nu conțin denaturări semnificative cauzate de fraudă sau eroare”. Cu alte cuvinte, obiectivul principal al auditorului nu este identificarea cazurilor de fraudă, aceasta ținând mai degrabă de un alt domeniu, cum ar fi misiunile de tip forensic.
Până acum câțiva ani, atât în România, cât și în alte țări din Europa de Est, cel mai important aspect al procesului de audit era mai degrabă legat de natura fiscală a auditului. Acest lucru se datorează faptului că însuși cadrul legal de raportare a fost creat de autoritățile statului, având în vedere cerințele de raportare fiscală. Cu toate acestea, lucrurile s-au schimbat mai ales de când România a aderat la Uniunea Europeană și companiile, inclusiv cele dezvoltate de antreprenorii locali, au început să vadă auditul ca pe un proces cu valoare adăugată și îi ajută să obțină o mai bună raportare financiară.
Dezbaterea cu privire la viitorul și reforma auditului capătă amploare, pe măsură ce participanții la mediul de raportare financiară se gândesc cum să furnizeze livrabile care să ofere nivelul de asigurare și încredere dorit de utilizatorii situațiilor financiare.
„Auditul reprezintă doar o parte a mediului de raportare financiară, care include și părțile însărcinate cu guvernanța, echipa de management, autoritățile de reglementare și investitorii, toți aceștia având responsabilitatea colectivă de a servi interesul public. Pe măsură ce așteptările evoluează, este clar că întregul mediu de raportare financiară va trebui să continue să se adapteze și să coopereze pentru a spori încrederea părților interesate în raportarea financiară”, menționează Ella Chilea, Audit Partner, Mazars România.
Viitorul auditului este robotizat
Conform rezultatelor studiului, abilitățile soft sunt necesare unui auditor. În ciuda faptului că progresele tehnologice sunt văzute ca un aspect important și evolutiv în creșterea forței auditorilor, capacitatea de ascultare a fost adăugată în top, alături de alte aptitudini precum flexibilitatea și discreția. Companiile își doresc, în primul rând, auditori cu abilități interpersonale corespunzătoare, care să le fie adevărați parteneri de afaceri, nu un proces complet robotizat. Prin urmare, tehnologia optimizează procesul de audit, dar abilități interpersonale și competențele tehnice sunt la fel de necesare pentru a furniza servicii în conformitate cu așteptările clienților. Companiile de pe piața românească tind să crească în dimensiune și importanță, chiar și în cazul marilor grupuri multinaționale în care reprezentanții lor locali (directori generali, directori financiari etc.) au un cuvânt mai puternic de spus în deciziile de afaceri luate la nivel de grup. Prin urmare, interacțiunea umană dintre o companie și auditorii săi s-ar putea dovedi crucială pentru continuitatea parteneriatului lor.
Auditorii trebuie să se rezume la serviciile financiare tradiționale
Unul dintre mituri face referire la faptul că auditorii ar trebui să se concentreze asupra cifrelor financiare ale clienților auditați. Majoritatea marilor companii de audit și consultanță oferă totuși o gamă extinsă de servicii. Astfel de servicii se pot referi la domenii tradiționale care ar putea intra în conflict cu cele de audit, cum ar fi consultanța fiscală, contabilitatea externă, salarizarea, în timp ce altele se referă la servicii dezvoltate recent ca răspuns la schimbările pieței: audit IT, sustenabilitate, confidențialitatea și securitatea datelor.
Studiul realizat de Edelman a arătat că 95% dintre respondenți și-ar dori ca auditorul lor statutar să ofere servicii de training, în timp ce 90% ar aprecia serviciile legate de sustenabilitate și controale interne. În România, tot mai multe companii implementează deja soluții IT mai complexe care necesită expertiză tehnică adaptată; de asemenea, există obligații legale privind confidențialitatea și securitatea datelor, domenii în care o companie de audit ar putea oferi sprijin prin cunoștințele sale de legate de specificul sectorului de activitate.
Companiile nu doresc sistemul de „joint-audit”
Deși România nu impune nicio cerință legală privind sistemul de „joint-audit”, conceptul este deja adânc înrădăcinat în țări precum Franța, unde există chiar obligația ca entitățile de interes public să numească doi auditori ai situaţiilor financiare. În alte țări, cum ar fi Germania, conceptul este reglementat de legislația în vigoare, dar încă nu este utilizat pe scară largă. Cu toate acestea, evoluțiile recente arată că acest lucru este pe cale să se schimbe. Deși conceptul nu este încă suficient explorat în România, avantajele nu pot fi contestate.
În primul rând, conceptul de „joint-audit” crește gradul de asigurare și scade riscul de corupție, întrucât în cadrul său se efectuează o revizuire încrucișată independentă. Mai puține erori din partea auditorilor vor duce la mai puține scandaluri legate de audit (cum ar fi cazurile Enron și Wirecard).
În al doilea rând, „joint-audit”-ul ar putea conduce la sinergii, întrucât o companie de audit care are un nivel superior de competență în anumite sectoare de activitate și-ar putea uni forțele cu o altă companie care posedă competențe superioare în alte domenii, ceea ce va genera o mai bună experiență a auditului și rezultate superioare.
În al treilea rând, doi auditori independenți care să verifice înregistrările financiare ale unei companii înseamnă competiţie între aceștia, ceea ce va conduce, firește, la o mai bună calitate a serviciilor furnizate, deoarece cei doi auditori se vor strădui să-și demonstreze abilitățile tehnice și interpersonale atât în fața clientului, cât și în fața celuilalt auditor.
