Teama de a-și pierde locul de muncă, creșterea costului vieții și deciziile politice sunt principalii factori care i-au afectat pe angajații din România în ultimul an, într-o măsură mai mare decât pe cei din statele din Europa Centrală și de Est incluse în ediția din 2026 a studiului PwC Global Workforce Hopes and Fears, respectiv Polonia, Cehia și Ungaria.
În acest context, încrederea angajaților în siguranța locului de muncă a scăzut față de anul trecut, iar tot mai puțini spun că intenționează să își schimbe angajatorul în următoarele 12 luni. Motivația rămâne însă ridicată, peste media regiunii.
”Rezultatele trebuie citite în contextul economic în care au fost colectate. România a intrat în 2026 cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, iar efectul se vede direct în bugetele gospodăriilor. Vestea bună este că, într-un an dificil, motivația nu a scăzut, ci a crescut, iar intenția de a schimba angajatorul s-a redus. Angajații sunt dispuși să rămână și să facă mai mult, dar au nevoie de încredere și de sprijin oferit de managerii care explică și coordonează schimbările. Pentru angajatori, mesajul este clar: există resurse suficient de motivate și adaptabile la schimbare, ele trebuie însa mobilizate cu o viziune clară, coerentă și bine comunicată, pentru un impact vizibil în transformare”, spune Oana Munteanu, Director și Workforce Leader, PwC România.
Aproape șase din zece respondenți (58%) spun că nu mai rămân cu bani la sfârșitul lunii după ce plătesc facturile, față de 50% în 2025 și de 52% în regiune, în timp ce ponderea celor cu dificultăți de plată a urcat de la 10% la 17%, apropiată de media regională. Dintre angajații afectați la muncă de creșterea costului vieții, 46% spun că le-a crescut nivelul de stres, față de 34% în regiune.
În ultimul an, cel mai puternic impact l-a avut creșterea costului vieții, care a afectat moderat sau major 71% dintre angajații din România, față de 56% în regiune. Urmează deciziile politice, cu 62% față de 49%, teama de concedieri, cu 61% față de 50%, și conflictele dintre state, cu 59% față de 48%. La fiecare dintre aceste presiuni, România înregistrează cel mai ridicat nivel dintre țările analizate. În următorii trei ani, principalele amenințări percepute la adresa locului de muncă sunt volatilitatea economică, conflictele dintre țări, preluarea unor sarcini de către inteligența artificială și mutarea activității companiilor către locații mai ieftine. În același timp, încrederea în siguranța locului de muncă a scăzut, la fel și intenția de a schimba angajatorul. Ponderea celor foarte sau extrem de încrezători în siguranța locului de muncă a coborât de la 58% în 2025 la 48% în 2026. Procentul celor care spun că este foarte sau extrem de probabil să schimbe angajatorul în următoarele 12 luni s-a redus de la 25% la 18%.
Motivația se menține însă la un nivel ridicat: 73% dintre angajați se simt frecvent mândri de munca lor, față de media regională de 64%. Totodată, 65% sunt dispuși, cel puțin săptămânal, să facă mai mult decât li se cere, în creștere față de 57% în 2025.
Salariul și stabilitatea sunt principalele priorități
Totodată, 37% dintre angajați spun că este foarte sau extrem de probabil să ceară o mărire de salariu în următoarele 12 luni, iar 32% spun același lucru despre o promovare. Ca în fiecare an, salariul și beneficiile rămân prioritatea numărul unu atunci când angajații își evaluează locul de muncă, menționate în primele trei de 65% dintre ei, urmate de siguranța locului de muncă (53%).
În ansamblu, 42% dintre respondenți consideră că sunt plătiți corect în raport cu valoarea contribuției lor. Șase din zece angajați din România (61%) nu ar accepta un salariu sau beneficii mai mici, 47% nu ar accepta mai puțină siguranță a locului de muncă, 44% resping programul prelungit sau un ritm de lucru mai alert, în timp ce o cultură de lucru negativă este un motiv de refuz pentru 34%, față de 50% la nivel global.
Despre studiu
PwC Global Workforce Hopes and Fears Survey 2026 a fost realizat în mai și iunie 2026, pe un eșantion de 49.364 de angajați din 48 de țări și teritorii, dintre care 447 din România. Comparațiile regionale acoperă România, Polonia, Cehia și Ungaria.
Raportul poate fi citit integral aici.
