Doar o treime (34%) dintre companiile din România au o strategie de AI aprobată de conducere sau pregătită pentru implementare, pentru următorii 3-5 ani, față de jumătate (51%) în Europa Centrală și de Est (ECE), arată studiul PwC „AI in CEE: From strategy to scale”. Totuși, interesul există, peste jumătate având în lucru o strategie care urmează să fie finalizată în următoarele 12 luni, cea mai mare pondere din regiune (peste o treime în ECE). Doar 10% nu au nicio strategie și nici nu au în plan elaborarea uneia în următorul an.
„În România, problema nu este lipsa de interes. Diferența față de regiune apare când planurile trebuie transformate în rezultate, cu bugete mai mici, proiecte care rămân în faza de pilot și foarte puține reguli interne privind utilizarea AI. Startul întârziat poate fi considerat însă și un avantaj, deoarece companiile românești pot construi de la început fundațiile de care AI are nevoie ca să funcționeze la scară mare: date de calitate, competențe și o guvernanță care accelerează implementarea, în loc să o frâneze”, a declarat Gabriel Voicila, Partener și Liderul Serviciilor de Consultanță pentru Afaceri din cadrul PwC România.
Diferența se vede însă în bugetele alocate în ultimele 24 de luni pentru proiecte de AI și analiză avansată a datelor. În România, 67% dintre companii au investit mai puțin de 25.000 de euro, față de 37% în regiune. Între 25.000 și 99.999 de euro, ponderile sunt apropiate: 22% în România și 24% în ECE. Decalajul apare la bugetele medii, între 100.000 și 749.999 de euro, unde se află 33% dintre companiile din regiune și doar 6% dintre cele din România. La vârf, de la 750.000 de euro în sus, nivelul este același: 6%.
Cea mai mare provocare rămâne trecerea de la proiect pilot la utilizare efectivă
Aproape trei sferturi dintre companiile din România au implementat cu succes cel mult un sfert din proiectele de AI inițiate în ultimele 24 de luni, cea mai mare pondere din regiune, unde media este de aproape jumătate. Doar 9% au implementat mai mult de jumătate din proiectele lansate în această perioadă, față de un sfert dintre companiile din ECE. Rezultatele sunt pe măsură: aproape un sfert spun că au obținut toate sau majoritatea beneficiilor așteptate, față de 40% în regiune.
Acolo unde proiectele de AI sunt implementate, beneficiile apar mai ales în IT, pentru aproape jumătate dintre companii, și în finanțe și contabilitate, pentru peste o treime, cel mai ridicat nivel din regiune. Principalul efect raportat este reducerea costurilor operaționale (27%). Totuși, cel mai frecvent răspuns al companiilor românești la întrebarea privind impactul AI este „niciun impact observat”: 29%, aproape dublu față de regiune (16%). Și mai rar apar efectele de creștere: doar 2% spun că AI le-a adus noi surse de venit și 4% un avantaj competitiv, față de 13%, respectiv 14% în ECE.
„Nu este întâmplător că AI aduce valoare mai întâi în IT și în operațiuni. Aceste funcții au date structurate și procese construite pentru a fi măsurate. Primele rezultate sunt o calitate mai bună a datelor și costuri operaționale mai mici. Însă aceste câștiguri de eficiență au o limită. Miza mai mare o reprezintă veniturile noi, produsele noi și o poziționare competitivă mai puternică. Cele mai multe organizații din Europa Centrală și de Est nu au trecut încă acest prag”, spune Anda Rojanschi, Chief Markets Officer, PwC Europa Centrală și de Est.
Companiile din România raportează mai puține obstacole decât restul regiunii. Un sfert dintre ele spun că nu se confruntă cu bariere organizaționale, iar peste o treime că nu întâmpină bariere tehnologice, față de 7%, respectiv 12% în ECE. Aceasta indică, mai degrabă, un stadiu mai timpuriu de adopție, nu absența provocărilor. Și cele mai des menționate obstacole au ponderi sub nivelul regional: costurile ridicate de implementare și mentenanță (38%, față de 44%), lipsa competențelor (30%, față de 37%) și maturitatea insuficientă a tehnologiei (28%, față de 33%).
Cel mai mare decalaj apare la capitolul guvernanță
Trei sferturi dintre companiile din România nu au nicio formă de guvernanță formală a AI, față de peste o treime în regiune, și niciuna nu raportează un model standardizat sau aplicat la nivelul întregii organizații. La nivel regional, 18% dintre companii au deja astfel de modele.
Pentru a reduce decalajul dintre strategie și execuție, studiul identifică cinci direcții comune organizațiilor care reușesc să scaleze AI: tratarea AI ca agendă de transformare, nu doar ca instrument de reducere a costurilor; construirea fundațiilor (date, infrastructură, guvernanță) înainte de scalare; concentrarea pe un număr limitat de proiecte prioritare; dezvoltarea guvernanței în paralel cu adopția, nu ulterior; extinderea cazurilor de utilizare validate în toate echipele și funcțiile.
Despre raport
Raportul PwC „AI in CEE: From strategy to scale” are la bază un studiu cantitativ realizat în Cehia, Polonia, România și Slovacia, care a inclus 366 de organizații cu peste 250 de angajați.
