Cea de-a cincea ediție a reunit la București experți internaționali, cercetători și lideri de business pentru a discuta despre investițiile și soluțiile necesare României și regiunii. Raportul „Starea Climei – România 2026” a adus în atenție vulnerabilitățile energetice și efectele caniculei asupra sănătății. Organizatorii au anunțat că, din 2027, evenimentul se transformă într-o platformă mai largă de subiecte numită Change Summit care păstrează centrale temele de acțiune climatică.
Finanțarea tranziției verzi, securitatea energetică, accesul la apă și hrană și capacitatea României de a răspunde riscurilor climatice au fost în centrul celei de-a cincea ediții a Climate Change Summit, desfășurată pe 14 octombrie, la Palatul Parlamentului. În total, evenimentele din cadrul Climate Change Summit Week au reunit 2100 de participanți, iar Summitul a înregistrat peste 1,3 milioane de vizualizări online. Sub tema „Infrastructurile viitorului”, evenimentul organizat de Social Innovation Solutions, alături de BRD – Groupe Société Générale, partener fondator, a conectat perspectivele internaționale cu provocările economice și sociale ale României și regiunii.
În deschiderea Climate Change Summit 2026, președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj în care a evidențiat rolul evenimentului în conectarea instituțiilor publice, cercetătorilor, mediului de afaceri și societății civile. De asemenea, a subliniat importanța integrării protecției naturii în deciziile de dezvoltare și a colaborării cu societatea civilă, menționând Centura Verde București–Ilfov, Roșia Montană, conservarea zonei Lacului Techirghiol și sprijinirea centrelor de reabilitare a faunei sălbatice. „Protejarea naturii trebuie integrată permanent în orice viziune despre dezvoltare”, a transmis acesta.
Raportul „Starea Climei 2026”: vulnerabilități energetice și protecția populației în fața caniculei
În cadrul Climate Change Summit a fost prezentată cea de-a treia ediție a raportului „Starea Climei 2026” pentru România, realizată de cercetătorii InfoClima. Printre temele abordate se numără vulnerabilitățile sistemului energetic, efectele caniculei asupra sănătății și rolul reducerii emisiilor în limitarea intensificării căldurii extreme.
„Dependența excesivă de câțiva producători convenționali mari, precum unitățile nucleare de la Cernavodă și marile centrale pe cărbune și gaz, vulnerabilizează Sistemul Energetic Național în loc să îl întărească”, scriu Radu Dudău și Alexandru Chivu în capitolul „Electrificarea, cheia decarbonizării sectorului energetic”.
Efectele căldurii se reflectă și în sănătatea populației: potrivit raportului, aproximativ 2.879 de decese au fost atribuite căldurii în România în perioada iunie–septembrie 2025. România are, din 2007, un plan interministerial de măsuri pentru perioadele de caniculă, dar nu are un plan de acțiune pentru caniculă și sănătate în accepțiunea Organizației Mondiale a Sănătății, cu supraveghere a mortalității, registre de persoane vulnerabile și evaluare a măsurilor. Asemenea intervenții sunt „documentate, testate în alte țări europene și puțin costisitoare în raport cu viețile pe care le pot salva”, scriu Bogdan Antonescu, Adina-Eliza Croitoru, Valentin-Veron Toma, Dragoș Ene și Luminița Mărmureanu, autorii capitolului „Căldura și sănătatea în România”.
Totodată, Monica Ionița și Viorica Nagavciuc arată, în capitolul „Temperaturi și valuri de căldură în România”, că reducerea emisiilor nu va elimina complet intensificarea căldurii extreme, dar poate limita substanțial amploarea schimbărilor în a doua jumătate a secolului.
