Schneider Electric a publicat un raport realizat de Schneider Electric Research Institute (SERI), care analizează modul în care adoptarea tot mai extinsă a panourilor solare și a bateriilor influențează costurile totale ale energiei electrice.
Raportul, intitulat System Costs of Electricity: A New Baseline for the 21st Century Economy, a analizat 40.500 de scenarii, luând în calcul diferite combinații ale costurilor energiei solare, bateriilor și rețelei electrice, pentru a determina dacă extinderea resurselor energetice distribuite (DER) va duce, în cele din urmă, la creșterea sau la reducerea costurilor totale cu electricitatea.
Studiul arată că, atunci când implementarea resurselor energetice distribuite este coordonată cu electrificarea, costurile totale de funcționare a sistemului electric ar putea scădea cu până la 40% până în anul 2030, pe măsură ce utilizarea panourilor solare și a bateriilor se extinde. Aceste economii ar putea contribui cu încă 0,8% la PIB-ul economiei globale până în 2030.
Implementarea bateriilor s-a numărat printre factorii cu cel mai mare impact asupra costurilor totale ale sistemului. În condițiile unor costuri medii la nivel global, o necorelare a duratei de stocare a bateriilor între diferitele tipuri de active poate duce la creșterea costurilor totale ale sistemului cu până la 35% peste nivelul de referință actual.
Cercetarea arată că ordinea în care sunt implementate energia solară, bateriile și electrificarea este la fel de importantă ca ritmul în care acestea se extind. Atunci când ritmul implementării nu este sincronizat cu evoluția cererii — indiferent de direcția acestei decalări — costurile totale ale sistemului pot crește temporar, înainte de a începe să scadă. Pe măsură ce sursele regenerabile se extind, este esențial să fie accelerată și dezvoltarea unor noi forme de consum bazate pe electricitate, precum vehiculele electrice (EV), pompele de căldură și centrele de date, în paralel cu instalarea continuă a bateriilor. Această cerere suplimentară utilizează capacitatea rețelei eliberată prin baterii și flexibilitatea consumului, distribuind costurile fixe asupra unui volum mai mare de energie electrică vândută și reducând astfel prețul pe megawatt-oră. În același timp, contribuie la diminuarea vârfurilor de cerere din rețea și la aplatizarea curbei de sarcină, eliberând capacitate pentru alți utilizatori.
Raportul arată că deciziile individuale ale gospodăriilor, companiilor și industriilor, luate în propriul interes, tind să conducă la rezultate apropiate de nivelul minim al costurilor pentru întregul sistem, în beneficiul celorlalți consumatori conectați la rețea. Politicile publice ar trebui să se concentreze pe facilitarea adoptării acestor tehnologii, nu pe impunerea unei anumite capacități de producție solară sau de stocare pentru fiecare amplasament. Raportul stabilește trei priorități pentru atingerea acestui obiectiv:
• Atenuarea curbei de sarcină. Stimulentele precum tarifele diferențiate în funcție de intervalul orar și tarifele aplicate în funcție de cererea de energie, alături de schemele de sprijin care combină energia solară și bateriile, pot contribui la reducerea cererii în perioadele de vârf și la eliberarea capacității existente a rețelei.
• Menținerea unui ritm uniform între ofertă și cerere. Stimulentele pentru investiții care susțin dezvoltarea în paralel a energiei solare și a electrificării, precum și normele de construcție care impun ca noile clădiri să țină cont de ambele aspecte, contribuie la prevenirea dezechilibrelor costisitoare care apar atunci când una dintre componente se dezvoltă mai rapid decât cealaltă.
• Dezvoltarea lanțului de aprovizionare pentru accelerarea reducerii costurilor. Componentele accesibile, achizițiile publice, simplificarea procedurilor de autorizare și programele de formare care să răspundă deficitului de instalatori calificați sunt esențiale pentru accelerarea reducerii costurilor de care depind economiile de 40%.
