Companiile ar trebui să acorde prioritate protejării informațiilor sensibile prin criptare end-to-end și autentificare cu doi factori.
Tehnologia a devenit esențială pentru colaborare, dar platformele moderne pot introduce și noi provocări de securitate. Pe măsură ce partajarea fișierelor, mesageria și instrumentele de colaborare devin mai răspândite, cresc și preocupările legate de accesul la date și păstrarea conținutului.
Organizațiile au acum nevoie de soluții care pot detecta datele sensibile, le pot proteja prin token-uri sau mascare și pot oferi vizibilitate în timp real asupra modului în care acestea sunt partajate. Pentru a face acest lucru posibil, liderii IT apelează la autentificarea multifactor (MFA), controlul accesului bazat pe roluri (RBAC) și integrarea cu instrumente de securitate a datelor, cum ar fi prevenirea pierderii de date (DLP) și gestionarea riscurilor pentru persoanele din interior.
Companiile ar trebui să caute tablouri de bord cu riscuri care oferă o vizibilitate largă, împreună cu instrumente simplificate și automatizate pentru crearea de reguli, monitorizare și alerte. Ar trebui să ia în considerare instrumente care evaluează dacă conținutul partajat este încă necesar și care identifică riscurile severe care necesită atenție urgentă.
Aceste capabilități pot ajuta organizațiile să rămână în siguranță în timp ce colaborează fără a fi copleșite.
Protecție prin parolă și criptare end-to-end
Companiile ar trebui să fie preocupate de accesul neautorizat și de confidențialitatea datelor partajate în cadrul întâlnirilor.
Funcții precum criptarea end-to-end, sălile de așteptare pentru a controla cine se alătură unei întâlniri, întâlnirile protejate prin parolă și MFA adaugă straturi suplimentare de securitate.
Deși instrumente populare precum Microsoft Teams, Webex și Zoom sunt destinate utilizării generale, nivelul de securitate necesar depinde în mare măsură de modul în care este utilizată platforma.
Din perspectiva ei, este esențial să se asigure configurarea corectă a funcțiilor de securitate, cum ar fi MFA sau criptarea datelor în repaus.
Gestionarea riscurilor de securitate
Platformele de colaborare prezintă o serie de riscuri de securitate pe care întreprinderile nu își pot permite să le treacă cu vederea. Pe măsură ce volumul de date crește, crește și suprafața de atac.
Un alt strat de complexitate provine din cerințele de reglementare. Majoritatea companiilor, indiferent de dimensiune, operează transfrontaliere sau în industrii cu reguli de conformitate diferite, de exemplu, conformitatea cu SOC 2 sau HIPAA. Acest lucru complică serios modul în care datele trebuie gestionate și securizate, neconformitatea putând deveni rapid un risc atât juridic, cât și reputațional.
Riscurile interne – atât accidentale, cât și rău intenționate – rămân o problemă tot mai mare, agravată de potențialul de compromitere a conturilor și de amenințări externe, cum ar fi ransomware-ul. Platformele de colaborare trebuie să se adapteze la fluiditatea organizațională. În caz contrar, datele sensibile pot ajunge în fața ochilor greșiți. Dacă controalele de acces sunt slabe sau configurate greșit, avertizează ea, platformele de colaborare pot deveni porți pentru pierderea datelor.
De aceea, acestea trebuie să se adapteze la fluiditatea organizațională. În caz contrar, datele sensibile pot ajunge în fața ochilor greșiți.
Peisajul amenințărilor la adresa colaborării devine, de asemenea, mai complex. Companiile ar trebui să fie conștiente de riscurile în evoluție care vin odată cu aceasta.
De exemplu, „supraîncărcarea cu instrumente”, care se luptă sub greutatea prea multor soluții disparate, afectează multe companii. Acest lucru poate duce la configurații incorecte, politici inconsistente și confuzie generală. Deschide ușa către vulnerabilități care pot fi prevenite.
Tehnologiile emergente aduc, de asemenea, noi riscuri, una dintre preocupările majore fiind strategia „recoltează acum, decriptează mai târziu”, în care atacatorii exfiltrează date criptate astăzi cu intenția de a utiliza tehnologia viitoare de calcul cuantic pentru a sparge acea criptare. Inteligența artificială generativă remodelează și peisajul amenințărilor: deși promite eficiență, aduce provocări reale de securitate.
În cele din urmă, inteligența artificială va îmbunătăți calitatea atacurilor de tip phishing și de inginerie socială, crescând riscul de compromitere a conturilor. Cu toate acestea, în unele cazuri, datele pot să nu fie criptate corespunzător pe măsură ce trec prin canalul de inteligență artificială, creând noi puncte de expunere.
