Lucrul de acasă, în contextul pandemiei, s-a dovedit a fi mană cerească pentru unii angajați: puteau, în sfârșit, să doarmă un pic mai mult, să scape de naveta zilnică până la birou și de agitația spațiilor deschise din birou. Pe de altă parte, alții au resimțit lucrul de acasă ca pe un pumn în moalele capului, la pachet cu epuizare și lipsă de motivație, cel mai des raportate dificultăți care apar în privința lucrului de acasă.
Conform Paulinei Sobiczewska, trainer și specialist în psihoeducație, „nu putem fi productivi și obține satisfacții din munca noastră, dacă ignorăm bazele fiziologice ale eficienței, și anume alimentația, hidratarea și mișcarea zilnică”.
După un an și jumătate de pandemie, atât în cercetarea obiceiurilor de lucru curente, cât și în conversațiile noastre obișnuite, cea mai frecventă întrebare este: te întorci la birou când se termină pandemia? În multe cazuri, răspunsul nu e deloc evident. Pe de-o parte, anumiți angajați vor să revină la birou cât mai curând posibil; pe de altă parte, aproximativ același grup de angajați dorește să rămână acasă cât mai mult posibil. Un aspect interesant e faptul că „nu știu” e un răspuns la fel de popular ca „da” și „nu”; cu alte cuvinte, o parte dintre noi nu s-au lămurit cu privire la așteptările și nevoile pe care le au.
Totuși, poate nu e nevoie să ne limităm la o parte a baricadei. Multe companii au în plan o soluție de lucru hibridă, în viitorul apropiat, adică o combinație de lucru la birou în anumite zile ale săptămânii și lucru de acasă, în celelalte zile, modelul de lucru promovat și de către Dell Technologies ale cărui studii s-au arătat în favoarea acestui tip de lucru, productivitatea angajaților crescând odată cu confortul mediului din care își desfășoară activitatea. Lucrul de la birou a fost bine organizat, dar lucrul de acasă ne demonstrează că dificultățile cu care ne confruntăm nu țin doar de problemele de conectivitate în timpul unei ședințe importante și de accesul redus la server. A venit momentul să ne abordăm și nevoile, sănătatea și motivația.
Paulina Sobiczewska, trainer și specialist în psihoeducație în cadrul SWPS
În primul rând, trebuie să înțelegem că nivelul nostru de motivație depinde în mare măsură de noi înșine/însene. Dacă deținem controlul asupra nevoilor noastre fizice, emoționale și psihice, le putem satisface cât putem de bine, ceea ce ne determină motivația de a acționa. Pe de altă parte, în contextul motivației, se aplică expresia „spune-mi cu cine te însoțești ca să-ți spun cine ești”. Motivația este activată de așa-zișii neuroni oglindă, care se activează când repetăm activități supra cărora avem control și când îi observăm și pe alții care fac care aceste activități. Deci e adevărat că preluăm motivația oamenilor cu care intrăm în contact – motivația și lipsa de motivație sunt molipsitoare asemeni căscatului!
Nivelul corect de stimulare
Cheia către motivație este, de fapt, nivelul nostru cotidian de stimulare. Nu poate fi prea mică sau prea mare și trebuie să ia în calcul nevoile noastre individuale.
Când suntem copleșiți de stimuli și resimțim anxietate excesivă, trebuie să reducem nivelul stimulilor, apelând la meditație, exerciții de mindfulness sau un masaj relaxant, pe un covor de presopunctură. În mod surprinzător, hobby-uri de tipul croșetatului sau al construirii de machete se pot dovedi utile pentru relaxare și reechilibrarea minții. Tot ce trebuie să faci este să descoperi ce ți se potrivește.
Când simțim că ne scade energia și nu avem voința de a acționa, o soluție bună este să ne activăm corpul. Alergarea sau curățenia într-o cameră a apartamentului poate fi mai benefică decât o cană de cafea neagră.
Stabilirea obiectivelor
Un alt element important de care trebuie să ții cont când îți clădești motivația este capacitatea de a-ți stabili obiective motivante și de acționa în funcție de aceste obiective:
• În primul rând, sentimentul de control. Nu uita că acțiunile tale sunt determinate de alegerile pe care le faci. Înlocuiește „trebuie să fac…” cu „vreau/aleg să fac”.
• În al doilea rând, recunoașterea contribuției tale la „privirea de ansamblu”. Încearcă să găsești un context mai amplu pentru ceea ce faci. Când pregătești o situație financiară, amintește-ți că, prin acest document, oferi siguranță financiară întregii companii, implicit și angajaților săi.
• În al treilea rând, respectă-ți principiile. Alegem un loc de muncă sau altul pentru că vrem să ne dezvoltăm abilitățile în anumite domenii sau am absolvit o formă de învățământ într-un domeniu similar. Analizează-ți alegerea și concentrează-te asupra avantajelor. Gândește-te dacă locul tău de muncă îți permite să acționezi în funcție de sistemul tău de valori și principii. Dacă da, se aplică punctul 1: lucrezi aici pentru că ai ales să lucrezi aici.
Când intri în criză de motivație….
O criză de motivație este un fenomen complet normal și natural. Motivația apare în valuri și, dacă sesizăm că cineva are un nivel ridicat de motivație continuu, cel mai probabil, persoana respectivă are o tulburare psihică. 😉 Totuși, trebuie să ne asigurăm că o posibilă criză de motivație durează cât mai puțin posibil și nu ne consumă foarte multă energie.
Patru elemente care ne ajută să ne scurtăm crizele de motivație:
• Mintea. Deși oamenii râd mereu de optimismul american de tip „YES, YOU CAN”, de fapt creierul nostru este foarte atașat de afirmații și vizualizări pozitive. Singura condiție e să vizualizăm nu doar momentul în care ne îndeplinim un obiectiv și senzația de victorie, ci și procesul pe care îl parcurgem. Cu cât mai detaliat, cu atât mai bine. Cel mai bine e să ne imaginăm întregul proces pas cu pas, să-l scriem și să îl citim în mod repetat. Poate vă întrebați de ce.
Exemplu: Oamenii de știință au realizat un experiment legat de slăbit, folosind trei grupuri de subiecți. Subiecții din primul grup a fost rugat să vizualizeze momentul în care au slăbit deja. Subiecții din al doilea grup au fost rugați să aleagă o dietă și să o urmeze. Subiecții din al treilea grup au fost rugați să vizualizeze, să scrie și să citească în fiecare zi întregul proces: în fiecare zi, îmi scot echipamentul din dulap, mă încalț, alerg 5 kilometri, fac un duș și mănânc terci de ovăz. Al treilea grup a înregistrat cele mai bune rezultate legate de obiectivele de slăbit – după câte zile în care doar au citit procesul, participanții au început să se simtă vinovați pentru discrepanța între comportamentul și gândurile lor (procesul citit cu voce tare) și au început să execute planul pe care îl făcuseră.
• Corpul. Când e vorba de îndeplinirea celorlalte obiective ale noastre, este absolut esențial să avem grijă de noi din punct de vedere fizic. Amintește-ți piramida lui Maslow, despre care am învățat la școală. Cum să ne simțim bine și să avem voința de a lucra, dacă uităm să mâncăm, să bem apă sau să ne aerisim încăperea, în timpul zilei? Oxigenul, apa și caloriile sunt indispensabile dacă vrei să te folosești de corpul tău, inclusiv de mintea ta.
Exercițiu: În timpul zilei de lucru, închide ochii, concentrează-te și imaginează-ți o linie albastră, orizontală, care îți scanează corpul. Pe măsură ce linia te scanează din cap până în picioare, analizează-ți corpul cu atenție. Ai mâncat și te-ai hidratat bine? Ai gâtul relaxat? Ochii tăi sunt relaxați? Dacă observi că organismul tău are nevoie de orice, asigură-te că îi satisfaci nevoia, înainte să te întorci la lucru: mănâncă, bea un ceai, întinde-te puțin, plimbă-te sau odihnește-ți ochii, privind ceva verde.
• Emoțiile. O idee bună e să te asigură că, la finalul zilei, ai un echilibru emoțional bun. Încearcă să-ți organizezi ziua în așa fel încât să te bucuri de lucrurile care ți se întâmplă. De exemplu, îmi pregătesc ceaiul preferat dimineața; după-amiaza, îmi scot câinele la plimbare, în parcul preferat, iar seara mă relaxez în cadă. Dacă echilibrul este negativ la finalul zilei (de exemplu, ai o zi în care ai o discuție în contradictoriu cu șeful tău, iei o amendă în trafic și arzi cina), adaugă lucruri plăcute, pentru echilibru. De exemplu, o sesiune de yoga sau o ieșire la cinema, la finalul zilei, să închei ziua într-o notă pozitivă.
În același timp, trebuie să exersăm recunoștința! Notează în fiecare zi trei lucruri pentru care ești recunoscător și, când te afli într-un loc frumos, fă o „poză mentală” de care să te bucuri când creierul tău are nevoie de relaxare.
• Spiritualitatea. Dacă ești o persoană credincioasă, iar religia îți oferă un sentiment de împlinire și de siguranță, practică-ți religia! Dacă nu ești o persoană credincioasă, meditează, ajută persoanele în vârstă, ai grijă de animalele fără stăpân. Orice formă de spiritualitate ne ajută să înțelegem contextul mai amplu al existenței noastre și să evităm disonanța interioară, acționând în moduri care ne respectă credințele și sentimentele.
de Paulina Sobiczewska, trainer și specialist în psihoeducație în cadrul SWPS (Universitatea de Științe Sociale și Umaniste din Varșovia, Polonia
