Digitalizarea accelerată a serviciilor publice, a instituțiilor financiare și a companiilor private vine la pachet cu riscuri tot mai mari în ceea ce privește securitatea informatică. În ultima perioadă, numeroase atacuri cibernetice au vizat instituții guvernamentale, platforme de tranzacționare, companii și baze de date care conțin informații sensibile despre milioane de persoane. În acest context, dezvoltarea inteligenței artificiale (AI) oferă atacatorilor instrumente tot mai sofisticate, prin care pot automatiza fraudele, pot exploata vulnerabilități și pot face tentativele de înșelăciune mult mai greu de identificat.
Printre cele mai relevante incidente recente se numără atacul asupra Binance, cea mai mare platformă de tranzacționare a criptomonedelor din lume. Incidentul, investigat de companie, ar putea avea un impact estimat la aproximativ 6,3 miliarde de dolari. Primele informații indică faptul că atacatorii ar fi compromis laptopul unui inginer DevOps, obținând acces la infrastructura tehnică și inițiind retrageri neautorizate. Binance a suspendat temporar depunerile și retragerile, iar aproximativ trei miliarde de dolari în active ar fi fost înghețate. Deși compania susține că nu există indicii privind compromiterea cheilor private ale portofelelor, incidentul demonstrează cât de vulnerabilă poate deveni chiar și o platformă tehnologică de anvergură.
Nici companiile din România nu au fost ocolite. Lanțul de librării Cărturești a fost ținta unui atac informatic care a dus la indisponibilitatea temporară a site-ului și a aplicației mobile. Comenzile online, programul de loialitate și utilizarea voucherelor au fost afectate. Compania a apelat la specialiști externi în securitate cibernetică și a precizat că, până la momentul comunicării, nu existau indicii privind accesarea sau extragerea datelor utilizatorilor.
Un alt incident a vizat Depozitarul Central, parte a grupului Bursei de Valori București, unde atacatorii au putut vizualiza date personale ale utilizatorilor, inclusiv nume, adrese, CNP-uri și informații de contact.
O situație deosebit de gravă a fost înregistrată în Republica Moldova, unde, în perioada 19-27 octombrie, mai multe atacuri asupra sistemelor guvernamentale au dus la compromiterea unor date personale aparținând unui număr de peste 750.000 de cetățeni. Potrivit informațiilor prezentate de autorități, atacatorii au exploatat vulnerabilități ale unor servicii digitale accesibile fără autentificare și au obținut acces la informații precum date de identificare, informații medicale, situații fiscale, date despre proprietăți și numere de telefon. Pentru limitarea incidentului, autoritățile au deconectat 82 de servicii publice și peste 30 de sisteme informatice.
În România, un alt caz important este atacul asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), din iulie 2026. Sistemele informatice ale instituției, inclusiv platforma e-Terra și infrastructura de e-mail, au devenit nefuncționale. Un atacator care utilizează aliasul bytetobreach a revendicat compromiterea rețelei și a susținut că a sustras date și cod sursă, precum și că a șters copii de rezervă. Aceste afirmații nu au fost confirmate independent, iar ANCPI a susținut că datele administrate nu au fost compromise. Incidentul a demonstrat însă cât de mari pot fi consecințele unui atac asupra infrastructurii digitale a statului.
Pe lângă atacurile directe asupra sistemelor informatice, fraudele prin inginerie socială au devenit tot mai frecvente. O campanie de tip smishing, desfășurată în România sub identitatea falsă a platformei Ghișeul.ro, utilizează SMS-uri despre presupuse amenzi de circulație neachitate. Victimele sunt îndemnate să acceseze linkuri către site-uri clonă, unde li se solicită datele cardurilor bancare. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a avertizat asupra acestei campanii.
În acest peisaj, inteligența artificială schimbă semnificativ modul în care sunt desfășurate atacurile informatice. Instrumentele AI pot fi folosite pentru redactarea automată a mesajelor de phishing, traducerea lor în mai multe limbi și personalizarea acestora în funcție de informațiile disponibile despre victime. De asemenea, tehnologia poate facilita crearea unor site-uri false, imitarea comunicării oficiale și generarea unor mesaje sau apeluri audio convingătoare, inclusiv prin utilizarea tehnicilor de clonare vocală și deepfake.
Un alt risc îl reprezintă automatizarea identificării vulnerabilităților și dezvoltarea unor campanii de fraudă la scară largă. Astfel, atacatorii pot economisi timp și resurse, în timp ce tentativele lor devin mai credibile și mai greu de diferențiat de comunicările autentice.
Creșterea numărului de incidente arată că securitatea cibernetică nu mai este doar o problemă tehnică, ci o responsabilitate comună a instituțiilor, companiilor și utilizatorilor. Utilizarea parolelor unice, activarea autentificării în doi pași, actualizarea constantă a dispozitivelor și evitarea linkurilor suspecte sunt măsuri esențiale. Într-o lume în care inteligența artificială poate fi folosită atât pentru apărare, cât și pentru atac, investițiile în securitate informatică și educația digitală devin indispensabile.
